Cum a schimbat China vremea planetei. Efortul ei uriaș de a reduce poluarea aerului a avut consecințe neașteptate în Arctica

Reducerea puternică a poluării aerului în China ar fi putut aduce un efect neașteptat în Arctica. Potrivit unui nou studiu, scăderea nivelului de aerosoli a redus numărul furtunilor care afectează gheața marină și a limitat o parte din pierderile de gheață. În același timp, avertizează experții, această diminuare a aerosolilor ar fi putut accelera încălzirea globală.

„Poporul chinez a suferit timp de decenii din cauza calității slabe a aerului”, a declarat pentru Live Science Bjorn Samset, cercetător senior la Centrul CICERO pentru Cercetări Climatice Internaționale din Norvegia. 

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, tiparele de vânt din Pacificul de Nord s-au schimbat, iar cinci cicloane puternice au traversat rapid Marea Bering. Fiecare a împins aer cald din sud peste gheață, a fragmentat-o și a împins-o spre nord. Temperaturile aerului din nordul Mării Bering au fost cu 12 până la 16 grade Celsius peste normal. Până la începutul lunii martie, stratul de gheață se redusese cu 82%, ceea ce a însemnat o retragere de aproximativ 400.000 de kilometri pătrați, cea mai mare scădere înregistrată de sateliți pentru acea perioadă a anului.

Oamenii de știință știau deja că astfel de cicloane pot distruge masiv gheața arctică. Mai puțin clar era însă ce anume le direcționează spre acea regiune.

Noul studiu, publicat pe 18 martie în revista npj Climate and Atmospheric Science, oferă un răspuns surprinzător: între 2000 și 2014, smogul provenit din emisiile industriale ale Chinei ar fi putut devia furtunile de iarnă spre nord, peste Pacificul de Nord, trimițând mai multe dintre ele în Arctica și accelerând distrugerea gheții din Marea Bering, scrie Live Science.

Autorul principal al studiului, Dianbin Cao, cercetător la Institutul de Cercetare a Platoului Tibetan din cadrul Academiei Chineze de Științe, împreună cu colegii săi, a analizat cercetările din patru decenii de observații și le-a combinat cu simulări climatice pentru a vedea cum aerosolii din Asia de Est au influențat traseele cicloanelor de iarnă din Pacificul de Nord. Comparând perioada 2000–2014, cu niveluri ridicate de aerosoli, cu cei 15 ani anteriori, când concentrațiile erau mai mici, cercetătorii au constatat că traseele cicloanelor s-au deplasat spre nord cu până la 1,23 grade înainte ca furtunile să se disipeze.

Alex Crawford, specialist în climă arctică la Universitatea din Manitoba, a spus că influența aerosolilor asupra furtunilor este mai puternică decât s-ar fi așteptat. 

Când aceste furtuni ajung în Marea Bering, efectele pot fi dramatice. Vânturile ciclonice, care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic, împing gheața spre Marea Chukchi, între Alaska și Rusia. Valurile sparg sloiurile, iar vânturile calde din sud aduc aer mai blând, care poate ridica temperaturile peste punctul de îngheț chiar și în mijlocul iernii, așa cum s-a întâmplat în 2019.

Există însă și o posibilă veste bună

Campania Chinei de reducere a poluării aerului, începută în 2013, este considerată una dintre cele mai eficiente intervenții de mediu din istorie, reducând emisiile de aerosoli de sulfat cu aproximativ 75% în circa un deceniu.

Potrivit studiului, această reducere ar putea încetini deplasarea spre poli a furtunilor, fenomen amplificat de încălzirea globală, și ar putea astfel diminua o parte din pagubele provocate de cicloane în Arctica.