Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în următoarele trei zile, la valoarea de 1.350 mc/s, apoi în scădere uşoară până în data de 8 octombrie, la valoarea de 1.250 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii octombrie (3.900 mc/s), potrivit prognozei publicate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), citată de Agerpres.
În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general, în scădere, exceptând primele două zile ale intervalului de prognoză, când vor fi relativ staţionare pe sectorul Brăila - Tulcea.
Debitele Dunării, care au ajuns la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, au determinat închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă.
Prima unitate a fost închisă la data de 28 iulie 2026, urmată de cea de-a doua, la data de 13 august 2026, după ce încercările de a o mai menține în funcțiune au eșuat.
Criza energetică crește facturile
După două luni de stare de alertă în energie, vine şi decontul pentru români. Cel mai mare furnizor de energie electrică din România a dat tonul scumpirilor, iar ceilalţi furnizori au urmat aceeaşi tendinţă.
În acest moment pe comparatorul ANRE, prețurile la energie electrică au crescut inclusiv față de începutul acestei luni.
Dacă la început de septembrie aveam un preț minim de un leu și 0,11 lei/kWh, această ofertă s-a transformat acum, pentru unii dintre clienți, în funcție de zone, în 1,29 lei/kWh. În acest moment, ofertele maxime ajung la 1,9 lei/kWh.
Chiar sunt furnizori care vând energia electrică și cu mai bine de 2 lei/kWh. Creșterea este și mai mare dacă ne raportăm la perioada de dinaintea crizei.
Probleme cu energia electrică din cauza secetei au fost în mai multe ţări europene. Iar facturile mai mari s-ar putea vedea și în inflaţie.
Reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite abia la jumătatea lunii octombrie, aşa că Ministerul Energiei urmează să ceară prelungirea stării de alertă în energie cu încă 30 de zile.