Europarlamentara Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni de ultraj, după ce ar fi amenințat doi polițiști care s-au deplasat la domiciliul său pentru a-i înmâna un proces-verbal de sancționare contravențională. Procurorii susțin că aceasta i-a urmărit pe agenți pe stradă, le-a adresat injurii, iar ulterior a lansat amenințări la adresa lor în timpul unei transmisiuni live pe rețelele de socializare.
Șoșoacă a fost amendată după ce, la 24 noiembrie 2024, în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale s-a filmat în timp ce se afla în cabina de vot și a transmis imaginile înregistrate în spațiul public, încălcând astfel prevederile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a europarlamentarei, pentru două infracțiuni de ultraj.
Cum au început incidentele dintre Diana Șoșoacă și polițiști
Potrivit rechizitoriului, incidentul a avut loc la 15 decembrie 2024, când doi polițiști din cadrul unei secții din București s-au deplasat la domiciliul Dianei Șoșoacă pentru a-i înmâna o amendă contravențională.
Agenții și-au declinat calitatea și i-au explicat motivul prezenței lor. Procurorii susțin că europarlamentara a reacționat agresiv, invocându-și calitatea de demnitar și afirmând: „Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă”.
Conform anchetatorilor, aceasta a refuzat să primească amenda și a împiedicat polițiștii să afișeze documentul pe ușa locuinței.
„În acest context, aflându-se într-o vădită stare de surescitare, evidențiată de afirmațiile repetate «turbez de furie», inculpata, care s-a prevalat de calitatea sa de demnitar (evidențiată de afirmația «Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă»), a început să manifeste un comportament agresiv față de polițiști. Astfel, a refuzat primirea amenzii contravenționale și a împiedicat organele de poliție să afișeze amenda pe ușa locuinței”, susțin procurorii.
Ulterior, Diana Șoșoacă i-a urmărit pe agenți pe stradă și le-a adresat mai multe expresii jignitoare, printre care „fir-ar mama lor de scârbe”, „mama voastră de nenorociți ordinari” și „scârbe nenorocite”.
„În continuare, inculpata le-a urmărit pe stradă pe persoanele vătămate, le-a adresat expresii și cuvinte jignitoare («fir-ar mama lor de scârbe»; «mama voastră de nenorociți ordinari»; «scârbe nenorocite»), ulterior amenințându-i, în mod direct, prin intermediul unei transmisii live realizate pe rețelele de socializare (TikTok și Facebook)”, mai spun procurorii.
Amenințările făcute într-un live pe Facebook și TikTok
Procurorii susțin că europarlamentara a continuat seria amenințărilor printr-o transmisiune live pe Facebook și TikTok, în care a făcut referire directă la polițiști.
Printre afirmațiile reținute în rechizitoriu se numără: „Mamă, dacă... dacă, n-oi pune eu bâta pe ăștia până la urmă... de, de., m-am săturat”, dar și „Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii. Deci nu mai... M-am săturat”.
În aceeași transmisiune, aceasta ar mai fi spus: „Bă, deci într-o zi, cred că dau cu ei de toți pereții” și „O să angajăm niște bodyguarzi, mamă, să-i las acasă. Cum se apropie unul de ușă, pac, să-i zboare creierii”.
Potrivit procurorilor, cei doi polițiști au văzut imaginile publicate de europarlamentară pe rețelele de socializare, iar amenințările le-au provocat o puternică stare de temere.
De la ce a pornit conflictul
Anchetatorii precizează că polițiștii se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu în legătură cu înmânarea unui proces-verbal de sancționare contravențională, întocmit la 24 noiembrie 2024.
Amenda fusese aplicată după ce, în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, Diana Șoșoacă s-a filmat în cabina de vot și a transmis public imaginile, încălcând, potrivit procurorilor, prevederile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Rechizitoriul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță competentă să judece cauza în fond.
Trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței pentru judecarea cauzei. Această etapă nu înlătură prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpata.