Sunt două milioane de oameni care participă acum la un protest organizat în Istanbul de principalul partid de opoziție, CHP. Manifestanții cer eliberarea primarului metropolei, Ekrem Imamoglu, cel mai mare rival politic al președintelui Erdogan.
Totuși, protestele sunt ignorate de televiziunile pro-guvernamentale care difuzează, în schimb o emisiune de gătit.
Televiziunile turce ignoră complet protestele uriașe
Protestele din Istanbul au fost ignorate complet din cauza controlulului sever al mass-media, cu canale pro-guvernamentale care prezintă realități alternative. În timp ce oamenii ies în stradă, guvernul își consolidează influența asupra unui peisaj media polarizat, limitând accesul la informații și punând presiune asupra jurnaliștilor care încearcă să documenteze realitatea protestelor
„Erdoğan controlează aproximativ 85% dintre organizațiile de presă naționale și corporative din Turcia, așa că nu vorbim despre un mediu media echitabil, în care pluralismul să înflorească cu adevărat”, spune Erol Önderoğlu de la organizația Reporteri Fără Frontiere.
Acest dezechilibru este evident și în relatările din presă despre proteste. Murat Somer, profesor de științe politice la Universitatea Özyeğin din Istanbul, care studiază polarizarea, a afirmat că atunci când canalele pro-guvernamentale releatează despre opoziție sau manifestanți, îi prezintă pe aceștia ca pe o amenințare.
„Dacă ascultați mass-media pro-guvernamentale, veți auzi că protestatarii sunt o adunătură de vandali care îl insultă pe Erdoğan”, a spus el. Manifestanții sunt descriși ca „agresivi și ostili, dar și slabi și incapabili să accepte că İmamoğlu a comis crime”.
Autoritatea de reglementare a presei guvernamentale din Turcia (RTÜK) a interzis difuzarea în direct a imaginilor de la proteste, deși acest lucru a generat dispute interne în cadrul organismului, a cărui structură reflectă componența parlamentului turc.
Arestarea lui Imamoglu a declanșat uriașele proteste
Protestele s-au intensificat după ce Ekrem Imamoglu a fost pus sub acuzare pentru „conducerea unei organizații criminale, luare de mită, extorcare, deținerea ilegale de informații personale și acțiuni anti-concurențiale”. Capul de acuzare de „terorism” a fost respins de autoritățile judiciare.
În urma deciziei, Imamoglu a fost luat în custodie și transferat la închisoarea Silivri, la vest de Istanbul. Politicianul de opoziție turc a negat toate acuzațiile, numindu-le „calomnii și acuzații inimaginabile”.
Printre protestatari există convingerea că arestarea lui este o decizie politică menită să-l oprească din a candida în alegerile din 2028 – fapt ce accentuează îngrijorările cu privire la starea democrației turce și a statului de drept. Guvernul de la Ankara neagă că arestarea lui Imamoglu este motivată politic și susține că justiția turcă este independentă.
Erdogan conduce Turcia ca premier (2003-2014) sau ca președinte (2014-prezent) de peste două decenii. De-a lungul „domniei” sale, Erdogan și-a consolidat puterea sa și a partidului său, restructurând inclusiv întreg statul turc - înb 2017 a schimbat drastic constituția și a transformat Turcia din republică parlamentară în republică prezidențială, desființând postul de prim-ministru și contopind pozițiile de șef de stat și șef de guvern în funcția prezidențială.
La fel ca la alegerile precedente, cel mai mare rival al partidului său, AKP, va fi CHP, Partidul Republican al Poporului. Imamoglu a fost selectat, în ciuda arestării sale, drept candidatul partidului la prezidențiale.
Partidul a montat „cutii ale solidarității” în care susținătorii nemembri de partid pot să-și arate sprijinul – peste 13 milioane de turci o făcuseră, conform CHP, până noaptea trecută.
Într-o postare pe rețelele sociale, Imamoglu a lăudat rezultatul, spunând că oamenii i-au spus lui Erdogan că „destul e destul”.
„Alegerile vor veni, iar națiunea îi va da administrației o palmă pe care nu o va uita niciodată”, a adăugat el.