Obiecte din plumb care ar fi fost folosite pentru prinderea pilonilor din piatră ai podului peste Dunăre de la Sucidava - Celei, construit de Constantin cel Mare și inaugurat în anul 328, au fost descoperite în această săptămână în apa fluviului de arheologul scafandru Iuian Rusu și predate Muzeului Corabia, a anunțat, vineri, coordonatorul Serviciului Cultural din cadrul Primăriei Corabia, muzeograful Mirela Trandafir, notează Agerpres.
"Un arheolog, Iulian Rusu, președintele Asociației Club Marine Explorer, a venit în zonă și a descoperi alaltăieri, bine că pilonii podului au fost văzuți și de localnici, cu dronele, a descoperit chiar în împrejurimile pilonilor trei obiecte. O scoabă, (...) Octavian Toropu scrie în cartea lui că pilonii erau din piatră și prinși cu scoabe din fier. Și arheologul a scos la iveală o scoabă din plumb și un obiect cu trei picioare, tot din plumb, neidentificat, probabil tot de la prinderea pilonilor și un gât de amforă, pe fundul apei", a precizat vineri Mirela Trandafir.
› Vezi galeria foto ‹
Amforele ar fi fost folosite în secolul IV pentru a fi transportate vinuri, ulei, apă, pește și miere pe podul lui Constantin cel Mare.
'Pe pod se făceau schimburi comerciale între cele două maluri ale Dunării, se cărau amfore pline cu vin, cu uleiuri, cu pește, cu miere de la noi către sud, de la sud cu vinuri din Asia Mică, cu pește din Asia Mică sau cu apă. Bineînțeles că ei foloseau amforele și la apă, la Fântâna Secretă (fântână romană din situl Sucidava n.r.) s-a descoperit o amforă întreagă din secolul VI, chiar în apă, căzută acolo în apă', a explicat Mirela Trandafir.
Obiectele descoperite în această săptămână în apa Dunării au fost duse la Muzeul Corabia și vor fi expuse publicului.
'Ceea ce este totuși un lucru foarte important, că avem câteva obiecte descoperite, în afară de faptul că se văd (pilonii podului n.r.), că sunt din piatră, ce a mai rămas, colecția muzeului s-a îmbogățit cu astfel de obiecte pe care o să le punem în vitrină, în expoziția permanentă de la muzeul de sit al cetății Sucidava. Arheologul a adus obiectele la muzeu, le-am înregistrat și o să le expunem la muzeul cetății. Ar necesita puțină conservare, poate le vom duce la Muzeul Olteniei din Craiova, că ei ne-au mai restaurat obiecte, rame de oglindă, monede', a adăugat Mirela Trandafir.
Aceasta consideră că piesele din plumb scoase din Dunăre datează din secolul IV, din timpul lui Constantin cel Mare, cel care a inaugurat podul în vara anului 328, considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale antichității.
În această vară, scăderea nivelului Dunării a făcut posibilă observarea, cu drona, a pilonilor podului peste Dunăre de la Sucidava.
Potrivit unui studiu ce poate fi consultat în revista Cercetări Arheologice nr. 29/2 din 2022, publicată sub egida Muzeului Național de Istorie a României, inaugurarea podului (Pons per Danuvium Ductus) ridicat în 328 se va fi petrecut, foarte probabil, chiar la 5 iulie 328, atunci când prezența împăratului la Oescus este menționată de surse literare antice. Podul se întindea prin albia Dunării și peste lunca din fața Sucidavei pe o distanță de peste 2.400 de metri.
Din albia Dunării secate a ieșit la iveală Podul lui Constantin, din Imperiul Roman
Nivelul extrem de scăzut al apelor Dunării a scos la iveală, în Bulgaria, Podul lui Constantin, oferind arheologilor bulgari o ocazie rară de a documenta ceea ce ei descriu drept una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale Imperiului Roman. Podul, construit la ordinul împăratului Constantin I, a fost inaugurat în anul 328 d.Hr.
O serie de valuri de căldură care au doborât recorduri în Europa în această vară a provocat o secetă severă în anumite părți ale continentului, afectând cursuri de apă importante, precum Dunărea și Rinul.
„Pentru arheologi, aceste momente sunt extrem de valoroase, deoarece natura scoate la iveală, pentru scurt timp, un obiect care, în cea mai mare parte a timpului, rămâne ascuns sub apele Dunării”, a declarat Pavel Popov, de la Muzeul Regional de Istorie din Plevna.