România a avut cea mai scumpă electricitate din Europa, în prima jumătate a anului 2026, dacă se ține cont de nivelul prețurilor din fiecare țară, arată datele Eurostat, citate de Euronews. Tot în România prețul curentului a crescut cel mai mult într-un an, cu 51,9%, în timp ce în UE a scăzut în medie cu 1,6%. Și gazele s-au scumpit la noi, cu 6,3% față de a doua jumătate a lui 2025.
În ansamblu, prețurile la electricitate și gaze pentru populație au scăzut în UE în prima jumătate a lui 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta s-a întâmplat chiar dacă războiul din Iran a început să scumpească gazele pe piața angro. În octombrie însă, prețurile au crescut în multe capitale europene, iar specialiștii se așteaptă la facturi mai mari la începutul lui 2027.
Diferențele dintre țări sunt mari. În Irlanda, curentul electric costă de peste trei ori mai mult decât în Ungaria.
Cât costă electricitatea
În cele 38 de țări europene analizate, prețul a variat între 6,6 euro pentru 100 kWh în Turcia și 38,7 euro în Irlanda. Media UE a fost de 28,3 euro, iar cel mai ieftin curent din UE l-a avut Ungaria, cu 11,4 euro.
După Irlanda, cele mai mari prețuri au fost în Germania (36,2 euro), Belgia (35,8), Austria (32,6), Italia (31,4) și Suedia (30,6). Spania (25,1 euro) și Franța (24,9 euro) au fost sub medie.
FOTO: Eurostat - Euronews
De ce e România pe primul loc
Clasamentul se schimbă când prețurile sunt raportate la puterea de cumpărare (PPS). Acest indicator arată cât de greu apasă un preț pe bugetul oamenilor, în funcție de cât de scumpă e viața în fiecare țară.
În acest clasament, România este pe primul loc, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh. Urmează Polonia (41,1), Cehia (34,3), Irlanda și Italia (câte 32,8). Cele mai mici valori au fost în Islanda (12,6), Turcia (13,5), Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Norvegia (15,0).
Dintre marile economii ale UE, Italia (32,8) și Germania (32,4) au cele mai mari prețuri. Spania (28,0) este aproape de media UE (28,4), iar Franța (23,3) e mai ieftină.
Cum au evoluat prețurile
Față de a doua jumătate a lui 2025, prețul curentului a scăzut în medie cu 2,2% în UE. Cele mai mari scumpiri au fost în Finlanda (19,5%), Polonia, Lituania (câte 10,6%) și Suedia (10,4%). Cele mai mari ieftiniri au fost în Danemarca (-28,2%) și Luxemburg (-24,1%).
Față de prima jumătate a lui 2025, România a avut cea mai mare creștere (51,9%), urmată de Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%). În Franța, Germania, Italia și Spania prețurile au scăzut.
Profesorul Xiaoyi Mu, de la Universitatea din Dundee, spune că diferențele vin în mare parte din politicile guvernelor. Taxele și tarifele de rețea reprezintă o parte importantă din factură. De exemplu, Danemarca a redus taxa pe electricitate de la 1 ianuarie 2026, în timp ce Finlanda nu a făcut asta. Contează și sursele din care se produce energia, structura tarifelor și felul în care furnizorii cumpără energia.
Gazele: Suedia e cea mai scumpă
În cele 29 de țări analizate, prețul gazelor a variat între 1,6 euro pentru 100 kWh în Georgia și 22 de euro în Suedia. Media UE a fost de 11 euro, iar cel mai ieftin a fost în Ungaria (3,3 euro). Au urmat ca prețuri ridicate Țările de Jos (16,2 euro), Franța (13,5), Portugalia (12,6) și Austria (12,4).
Raportat la puterea de cumpărare, cel mai scump a fost în Macedonia de Nord (20,8 PPS), iar cel mai ieftin în Ungaria (4,3 PPS).
Față de a doua jumătate a lui 2025, gazele s-au ieftinit în medie cu 10,2% în UE, cel mai mult în Italia, Spania și Grecia. S-au scumpit în Turcia (12,9%) și România (6,3%).
Datele acoperă doar aproximativ patru luni de la începutul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, de la sfârșitul lui februarie. De aceea, efectul asupra facturilor nu se vede încă în întregime.
„Prețurile plătite de populație urmează întotdeauna cu întârziere prețurile de pe piața angro. Întârzierea poate fi de câteva luni sau chiar de peste un an”, explică profesorul Mu. Motivul este că multe gospodării au contracte cu preț fix, iar furnizorii cumpără energia în avans.
Mai mult, în a doua jumătate a lui 2025 gazele se ieftiniseră pe piața angro, iar asta s-a simțit în facturile din prima parte a lui 2026. „Din păcate, mă aștept ca facturile să crească în a doua jumătate a lui 2026, dar mai ales în prima jumătate a lui 2027”, spune Mu.
Primele semne se văd deja. Între februarie și septembrie, în capitalele europene monitorizate, gazele s-au scumpit în medie cu 12%, iar electricitatea cu 4,2%. În octombrie, curentul s-a scumpit în 21 din 33 de capitale, iar gazele în 14 din 27.