Alegerile anticipate din Spania de la sfârșitul lunii noiembrie vor fi principalul test dar și o primă oportunitate a extremei drepte spaniole, care speră să ajungă pentru prima dată într-o formulă guvernamentală, alături de principalul partid conservator din Spania, Partidul Popular. Acesta din urmă este așteptat să câștige alegerile, conform sondajelor, și să revină la putere la Madrid după opt ani de opoziție, relatează Politico.
Vox, partid de extremă dreapta și anti-imigrație prezintă scrutinul drept „ultima șansă ca Spania să fie din nou Spania”. Aflat pe locul al treilea în sondaje, Vox este principala forță naționalistă și eurosceptică a Spaniei și vede alegerile de luna viitoare drept cea mai bună ocazie de a remodela țara după opt ani de guvernare socialistă sub Sanchez, prin obținerea unor funcții ministeriale importante.
Liderul partidului, Santiago Abascal, a salutat, luni, anunțul alegerilor drept „o veste excelentă”. Entuziasmul său nu este surprinzător, având în vedere că sondajele sugerează că Vox este partidul important care ar putea înregistra cele mai mari câștiguri.
Deși Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, este creditat cu primul loc, cu aproximativ 33% din voturi potrivit sondajului agregat al Politico, aproape sigur va avea nevoie de Vox, care se află la circa 18%, pentru a forma o coaliție stabilă.
Abascal va putea apoi să ceară includerea unor elemente importante din programul Vox drept preț pentru această alianță. Printre obiectivele partidului se numără deportarea migranților fără acte, acordarea de prioritate cetățenilor spanioli în accesul la prestații sociale față de cetățenii străini, reducerea normelor UE privind sănătatea și siguranța în agricultură și diminuarea sprijinului pentru egalitatea de gen și comunitatea LGBTQ+.
Vox a obținut 33 dintre cele 350 de mandate din Congres (parlamentul spaniol) în 2023, dar acum ar putea ajunge la un număr dublu. Într-o coaliție condusă de PP, partidul ar putea contribui la formarea unei majorități confortabile.
Sursă: Sondajul agregat al Politico pentru Spania
„De data aceasta, Vox este mult mai puternic”, a spus Jose Antonio Fuster, purtător de cuvânt al partidului și membru al parlamentului regional din Madrid. „Intrăm într-un scrutin foarte important, nu atât pentru noi, cât pentru spanioli (...) Aceasta este ultima speranță ca Spania să fie din nou Spania”.
Fuster a refuzat să spună ce ministere vizează partidul său, avertizând că nu trebuie „să vinzi pielea ursului înainte să-l fi vânat”.
Referindu-se la negocierile purtate în ultimele luni cu PP în patru regiuni unde cele două partide guvernează acum împreună, el a spus că stabilirea politicilor are prioritate față de împărțirea funcțiilor.
„Acesta este ultimul lucru pe care îl negociem, pentru că este cel mai puțin important”, a spus el.
Ministerele preferate
În august, eurodeputatul Vox Jorge Buxade a declarat că intrarea în guvern nu este singura opțiune a partidului, dar că, într-o eventuală coaliție cu PP, Vox ar cere mai multe ministere „proporțional cu ponderea noastră electorală”.
Ar fi vorba despre o proporție importantă. Dacă actualele sondaje se vor reflecta în rezultatul din noiembrie, Vox ar putea revendica aproximativ o treime dintre funcțiile ministeriale.
Analiștii se așteaptă ca Vox să insiste asupra portofoliilor legate de temele sale favorite, precum agricultura, politica internă, imigrația și industria. Cultura și educația ar putea, de asemenea, interesa partidul, având în vedere rolul lor în campania extremei drepte împotriva așa-numitului „wokeism”.
Regiunile în care PP și Vox guvernează deja împreună, Andaluzia, Aragon, Castilia și Leon și Extremadura, oferă câteva indicii: domeniile controlate de Vox sunt în principal legate de agricultură, prestații sociale și familie.
Partidul intră în campanie promovând trei idei principale: conceptul de „prioritate națională”, adică asigurarea accesului spaniolilor la servicii publice și prestații sociale înaintea cetățenilor străini, înăsprirea politicii privind imigrația și o amplă dereglementare.
Deși ascensiunea Vox a fost alimentată inițial de opoziția dură față de naționalismul catalan, în urmă cu aproape un deceniu, această temă și-a pierdut din importanță în dezbaterea politică. Acum, la fel ca partidele similare din extrema dreaptă europeană, Vox se concentrează mult mai mult asupra imigrației.
„Înainte, Vox vorbea despre imigrație, dar nu era tema centrală care a devenit astăzi”, a spus Guillermo Fernandez Vazquez, politolog la Universitatea Carlos III și autor al unei cărți despre extrema dreaptă europeană. „Acum, când Vox vorbește despre contribuțiile la asigurările sociale, vorbește despre imigrație; când vorbește despre economie, vorbește despre imigrație. Imigrația este tema care dictează totul”.
Vox susține și politica de „remigrație” promovată de numeroase partide de extremă dreapta, potrivit căreia migranții fără acte și cei care comit infracțiuni ar urma să fie deportați. PP pare să fi reacționat la poziția dură a Vox prin înăsprirea propriului discurs, cerând expulzarea infractorilor străini și opunându-se unui program guvernamental de legalizare a migranților.
În fiecare dintre regiunile unde cele două partide guvernează împreună, Vox s-a asigurat că partenerul său mai mare a acceptat includerea oficială a principiului „priorității naționale” în acordul de guvernare.
„Dar, când vine vorba despre prioritatea națională, PP a adăugat condiția ca aceasta să fie aplicată în conformitate cu legea”, a spus Miguel Gonzalez, jurnalist la cotidianul El Pais și autor al unei cărți despre Vox.
Legislația interzice discriminarea cetățenilor străini în accesul la prestații și servicii publice, ceea ce înseamnă că, în prezent, politica are în mare parte un caracter simbolic în acele regiuni.
„În realitate, pentru a o aplica pe deplin, ar trebui modificată legea imigrației”, a adăugat Gonzalez.
Vox urmărește tocmai o reformă a acestei legislații pentru a transforma principiul într-o politică aplicabilă.
„Este foarte posibil să schimbăm legile care sunt dăunătoare pentru spanioli, așa că trebuie să le eliminăm și să introducem legi noi, pentru a ne asigura că spaniolii nu sunt ultimii la rând”, a spus Fuster.
O țară a dereglementării
Dereglementarea oferă partidului și o platformă pentru atacarea normelor UE privind sănătatea și siguranța, profund nepopulare în sectorul agricol, una dintre principalele baze electorale ale Vox.
Fuster a recunoscut că acest lucru ar putea duce la conflicte cu Comisia Europeană, dar a insistat că presiunea exercitată de ceea ce el a descris drept un val în ascensiune de partide europene care împărtășesc valorile Vox „va face ca UE să revină pe calea bunului-simț”.
Liderul PP, Alberto Nuñez Feijoo, a criticat restricțiile fitosanitare impuse fermierilor, dar a arătat puțină disponibilitate pentru un conflict cu structurile europene.
În domeniul politicilor sociale, González a spus că Vox ar putea folosi conceptul mai extins de dereglementare pentru a elimina finanțarea destinată departamentelor și proiectelor pentru egalitate de gen și LGBTQ+, așa cum a făcut deja la nivel local. Fuster a evitat să intre în detalii.
„Credem în egalitatea spaniolilor”, a spus el. „Nu credem că cineva ar trebui să beneficieze de privilegii față de ceilalți”.
Fernandez Vazquez, de la Universitatea Carlos III, a spus că originile Vox sugerează că relația cu PP ar putea fi dificilă. Vox ar fi primul partid de extremă dreapta care intră la guvernare în Spania după o jumătate de secol de la moartea lui Francisco Franco, în 1975, iar conflictele ar fi probabil inevitabile.
Partidul de extremă dreapta a fost înființat în 2013 de foști membri ai conservatorilor, nemulțumiți de ceea ce fondatorii săi considerau a fi lipsa de fermitate a PP în fața separatismului catalan.
„Cred că relația dintre Vox și PP va fi una proastă”, a spus cercetătorul. „Abascal și colegii săi se vor bucura să-l pună într-o lumină proastă pe Feijoo ori de câte ori vor putea, prezentându-l drept nehotărât și slab”.
Fuster a recunoscut că „ar putea fi o relație dificilă”, adăugând că cei din PP „nu văd lucrurile așa cum le vedem noi și nu împărtășim viziunea lor”.
„Nu suntem dispuși să facem concesii, dar suntem dispuși să avem o negociere sinceră, deschisă și rezonabilă”.
Pentru moment, însă, prioritatea este pur și simplu îndepărtarea socialiștilor de la putere. În stilul său tradițional combativ, Abascal a insistat că alegerile reprezintă o șansă de a apăra „pacea, prosperitatea și libertatea pe care un guvern mafiot vrea să ni le smulgă pentru totdeauna”.