Fondul Monetar Internațional (FMI) salută într-un raport măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan pentru perioada 2025-2026, dar solicită, totodată, adoptarea unui mix de politici și reforme structurale, pentru ca presiunile inflaționiste să scadă, iar cererea să nu se prăbușească. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat în urma raportului și a transmis că FMI recunoaște angajamentul Guvernului pentru reforme.
Experții FMI au avertizat într-un raport, publicat în urma consultărilor cu autoritățile de la București, asupra necesității măsurilor menite să sprijine creșterea economică, să restabilească sustenabilitatea fiscală și să protejeze stabilitatea financiară, potrivit Agerpres.
“Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creștere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară”, se arată în documentul FMI.
Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor neguvernamentale.
Directorii FMI au subliniat importanța executării complete a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieței și a asigura sustenabilitatea fiscală.
Necesitatea unor reforme fiscale suplimentare
În opinia acestora, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și păstrând atractivitatea pentru investițiile de capital.
Unii directori FMI au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne.
Pe de altă parte, reprezentanții FMI au fost de acord că reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare precaută a politicii monetare, pentru a asigura revenirea durabilă a inflației în intervalul de prognoză.
Ei au recomandat ca reducerile ratei dobânzii să fie reluate doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut.
Directorii au salutat și întărirea solidității sectorului financiar, care a înregistrat bilanțuri bancare mai robuste. Totuși, în contextul creșterii expunerii băncilor la datoria suverană, al creșterii puternice a creditului de consum și al volumului considerabil de credite neacoperite la risc valutar, ei au subliniat necesitatea continuării monitorizării calității activelor, testării la stres a condițiilor de lichiditate și consolidării managementului crizelor.
Totodată, oficialii FMI au subliniat importanța avansării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al autorităților și a îmbunătățirii managementului investițiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE). Concluziile experților FMI vin în contextul în care unii economiști avertizează că Guvernul trebuie să adopte pachetele 3 și 4 de reformă până cel târziu iunie 2026.
Reacția ministrului Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat în urma raportului FMI, precizând că sinteza concluziilor comitetului director confirmă faptul că măsurile ample adoptate de autoritățile române reprezintă o etapă esențială pentru restabilirea sustenabilității finanțelor publice.
“Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în același timp vital pentru România și credibil pentru partenerii noștri. Suntem pe o direcție îmbunătățită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaște asumarea responsabilității și determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucția unei economii sănătoase și reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea ca vom atinge țintele de deficit și că vom asigura o creștere sustenabilă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat într-un comunicat de presă.
Potrivit Ministerului Finanțelor, FMI recunoaște importanța pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 și menționează faptul că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor gemene.
“Consiliul Director al FMI a subliniat că pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esențial pentru refacerea sustenabilității fiscale și a încrederii piețelor în capacitatea de revenire a României. În acest context, FMI anticipează că economia națională va înregistra o creștere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor. Această creștere va fi sprijinită de investițiile finanțate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parțial moderarea consumului privat ca urmare a consolidării fiscale”, se mai arată în comunicat.
În ceea ce privește inflația, FMI anticipează că va coborî în intervalul de toleranță al Băncii Naționale a României (BNR) până la sfârșitul anului 2026. FMI a subliniat că abordarea prudentă a BNR este adecvată, iar reducerile ratei de politică monetara ar trebui reluate doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se temperează într-un mod susținut. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri.
Ministerul de Finanțe mai precizează că FMI a recunoscut efectele pozitive ale reformelor structurale implementate de România, inclusiv cele menite sa asigure incluziunea pieței muncii, precum dezvoltarea educației timpurii pentru a sprijini părinții care lucrează, modernizarea formării profesionale și promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.