Perspectiva economică a Europei s-a deteriorat semnificativ, din cauza perturbărilor energetice legate de război, potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional, citat de Euronews.
Previziunile FMI depind în mare măsură de evoluțiile geopolitice, deoarece instituția a avertizat că un conflict scurt în Orientul Mijlociu ar putea limita pagubele, dar o criză prelungită ar putea împinge Europa în recesiune.
FMI afirmă că economia europeană rămâne rezistentă, dar din ce în ce mai expusă șocurilor externe pe fondul unei crize energetice legate de războiul din Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.
FMI îndeamnă la reforme rapide, inclusiv finalizarea pieței unice a UE printr-o mai bună conectare a rețelelor electrice, aprofundarea integrării financiare și creșterea productivității.
Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70%, în timp ce prețurile europene la gaze rămân cu aproximativ 45% peste nivelurile de dinainte de război. Deși mai puțin severe decât șocul din 2022, se așteaptă ca creșterile să afecteze puternic creșterea economică, avertizează FMI
Trecerea pe termen lung a Europei către sursele regenerabile - care reprezintă acum peste jumătate din producția de energie electrică - a contribuit la atenuarea impactului șocului energetic, dar FMI spune că oferă doar o protecție parțială.
Previziunile de creștere au fost retrogradate, zona euro fiind acum așteptată să se extindă cu puțin peste 1% în 2026, în scădere de la aproximativ 1,4% înainte de războiul din Iran, conform proiecțiilor FMI. Între timp, inflația rămâne ridicată, reflectând presiunile persistente asupra costurilor din cauza energiei și a întreruperilor de aprovizionare.
„Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie”, a declarat comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă luni seară, în urma unei reuniuni a miniștrilor de finanțe din zona euro.
El a avertizat că blocul nu își poate permite să „repete greșelile trecutului”, subliniind că orice măsuri de sprijin trebuie să fie temporare, direcționate și să nu contribuie la cererea agregată.
Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă să perturbe piețele energetice globale pe 28 februarie.
Industria europeană plătea de două până la trei ori mai mult pentru energie decât concurenții din Statele Unite și China. Acest decalaj persistent reflectă o vulnerabilitate structurală, mai degrabă decât un dezechilibru temporar, a avertizat FMI.
În acest context, menținerea impulsului în ceea ce privește reforma energetică este crucială. Raportul FMI îndeamnă UE să își mențină angajamentul față de reducerea dependenței de combustibilii fosili, față de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care fusese în pragul colapsului, dar este considerat de FMI ca sprijinind progresul continuu în adoptarea energiei eoliene și solare.
Se avertizează că abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresul obținut cu greu în direcția decarbonizării.
Dincolo de aceasta, Europa trebuie să își finalizeze piața internă a energiei, a declarat FMI, pachetul privind rețelele propus de Comisie în decembrie anul trecut fiind un „pas important”.
O rețea electrică modernizată și stocarea sunt cruciale pentru ca UE să reușească în tranziția sa energetică și vor domina procesul de elaborare a politicilor blocului - și probabil conflictele politice - în următoarele luni, deoarece președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a solicitat Parlamentului și Consiliului, colegislatorii UE, să ajungă la un acord politic cu privire la propunerea rețelelor până în vară.
Raportul FMI indică, de asemenea, Legea privind accelerarea industrială (IAA) propusă de Comisie, spunând că aceasta conține măsuri utile, inclusiv eforturi de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.
Cu toate acestea, raportul avertizează, de asemenea, că regulile de achiziții publice „Fabricat în Europa” și condițiile de investiții străine legate de crearea de valoare locală ar putea distorsiona piețele și ar putea slăbi avantajul comparativ.
Protejarea industriilor strategice este un obiectiv legitim, afirmă FMI, dar trebuie să fie ghidată de o analiză disciplinată cost-beneficiu.
Instrumentele de politică variază semnificativ în ceea ce privește eficiența și costurile, iar intervențiile ar trebui limitate la cazurile în care piețele nu se pot ajusta singure în mod eficient.
Raportul avertizează, de asemenea, împotriva capcanelor politicilor comune, menționând că relaxarea regulilor de concurență, urmărirea unor strategii industriale necoordonate sau reducerea angajamentelor climatice ar putea, în cele din urmă, slăbi, mai degrabă decât să consolideze, poziția Europei.