Antena 3 CNN › Externe › FT: De ce Shenzen nu e Ialta, iar întâlnirea Trump-Xi-Putin nu se poate compara cu cea dintre Roosevelt, Stalin și Churchill, din 1945

FT: De ce Shenzen nu e Ialta, iar întâlnirea Trump-Xi-Putin nu se poate compara cu cea dintre Roosevelt, Stalin și Churchill, din 1945

M.L.
3 minute de citit Publicat la 22:57 17 Noi 2026 Modificat la 22:57 17 Noi 2026
De la stânga la dreapta: Președintele SUA, Donald Trump, Președintele Chinei, Xi Jinping și Președintele Rusiei, Vladimir Putin. Colaj foto: Getty Images

Întâlnirea trilaterală, programată la Shenzen, China, pe 19 noiembrie, dintre Xi, Donald Trump și Vladimir Putin a fost deja prezentată drept o reuniune de tip „Ialta 2”, după modelul conferinței „celor trei mari” de la Ialta din 1945, dintre Winston Churchill, F.D. Roosevelt și Iosif Stalin, în urma căreia au fost trasate sferele de influență, după Al Doilea Război Mondial. Doar că Xi, Trump și Putin nu sunt deloc noii „trei mari”, se arată într-un articol Financial Times (FT).

În teorie, cei trei lideri ar putea ajunge, la Shenzen, la un punct de vedere comun, care să susțină perspectiva Rusiei față de războiul din Ucraina, sau cea a Beijingului față de viitorul Taiwanului. Concomitent, Trump ar putea și el beneficia de un „ajutor” față de războiul din Iran sau să obțină câteva „victorii” pentru economia SUA.

Cu toate acestea, structura întâlnirii de la Shenzen și faptul că întrevederea va fi de scurtă durată fac puțin probabil încheierea unor acorduri substanțiale. La final, fiecare dintre cei lideri - Xi, Trump și Putin - s-ar putea mulțumi chiar și cu simbolismul unei fotografii de grup, arată FT.

Astfel, pentru Putin, de multă vreme îngrijorat de ideea că Rusia riscă să-și piardă statutul de putere mondială, o fotografie alături de liderii SUA și ai Chinei - cele două mari puteri globale - ar fi o mare victorie simbolică.

Simbolismul și proiecția puterii sunt, de asemenea, foarte importante și pentru liderul chinez, Xi Jinping. El a făcut din „marea transformare a poporului chinez” tema sa centrală în baza căreia încearcă să obțină anul viitor un al patrulea mandat consecutiv la șefia Partidului Comunist Chinez: imaginea sa internațională e strâns legată de legitimitatea sa internă.

Pentru Xi, apariția într-o poză, flancat de Putin și Trump, l-ar prezenta pe liderul chinez drept o „gazdă amabilă” aflată în centrul evenimentelor mondial.

Pentru Trump, după umilința înfrângerii suferite de republicani la alegerile midterm din SUA, o fotografie alături de Putin și Xi, i-ar oferi ocazia de a-și reafirma puterea și influența pe scena mondială.

Dincolo de discuții legate de Ucraina sau Taiwan, Trump a anunțat că vrea să discute cu Putin și Xi și despre dezarmarea nucleară. Acesta ar putea fi un subiect „pe placul” Moscovei, deoarece vastul arsenal nuclear al Rusiei a rămas unul dintre puținele motive prin care Rusia își mai poate revendica în prezent statutul de mare putere.

În schimb, China, care își mărește în prezent propriul stoc de arme atomice, a transmis deja semnale că nu e interesată de discuții pe această temă, a limitării armelor nucleare: stilul diplomației chineze este de a evita discuțiile deschise și rezultatele supriză. Iar rigiditatea lui Xi legată de agenda discuțiilor ar putea reprezenta un alt motiv pentru trilaterala de la Shenzen să aibă șanse reduse de a produce rezultate „care să zguduie lumea”, notează FT.

Dar principalul motiv pentru care comparația Shenzen cu o „Ialta 2.0” sau găsirea de similitudini între trilaterala Xi-Trump-Putin și întâlnirea „celor trei mari” din 1945 sunt false ține, pur și simplu, de faptul că trăim vremuri complet diferite, în 2026, față de 1945.

La Ialta, Churchill, Roosevelt și Stalin s-au întâlnit în mijlocul unui război mondial care remodela ordinea globală. Forțele britanice și americane deja înaintasera în Germania. Armata rusă era la mai puțin de trei luni de a intra în Berlin. SUA erau la șase luni de a lansa prima bombă atomică.

În schimb, „cei trei mari” de astăzi par mult mai puțin capabili să își impună voința asupra lumii. SUA nu au reușit o victorie clară în Iran, după ce nu au reușit să-i învingă nici pe talibani în Afganistan, ceea ce a dus la retragerea trupelor din această țară în 2021.

În privința Rusiei lui Putin, după aproape 5 ani de război brutal în Ucraina - mai mult decât i-a luat lui Stalin să ajungă la Berlin - forțele ruse sunt încă blocate în estul Ucrainei. Iar Xi încă nu a descoperit soluția miraculoasă prin care să supună Taiwanul, o insulă cu 23 de milioane de locuitori, aflată la 160 de kilometri de coasta Chinei. Din fericire, în prezent, nu mai trăim într-o perioadă în care „cei trei mari” își pot dicta condițiile asupra restului lumii, concluzionează FT.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole