În mjlocul celui mai arid deșert din lume se înalță un munte de haine aruncate. Mormanul uriaș se vede din spațiu

În mijlocul celui mai arid deșert din lume se înalță un munte de haine nou-nouțe sau la mâna a doua, care nu au putut fi vândute. Mormanul de deșeuri textile se vede din spațiu. În jur de 60.000 de tone de haine abandonate acoperă o secțiune uriașă din Deșertul Atacama din Chile, un simbol izbitor al risipei generate de moda de consum rapid („fast fashion”) și o sursă de poluare care îi sufocă pe localnici și, pe termen lung, planeta. 

La doar câțiva kilometri de orașul Alto Hospicio, din nordul Chile, zeci de mii de tone de haine nevândute din întreaga lume acoperă peisajul arid, relatează Times of India. Saci plini cu jachete, încălțăminte, haine pentru copii, unele la uzate, altele încă cu eticheta pe ele, zac unii peste alții într-un munte uriaș de poluare, vizibil din spațiu. 

Mormanele uriașe continuă să crească de la an la an, reflectând provocările tot mai mari pentru mediu generate de supraproducție, supraconsum și deșeurile textile.

Cum ajung hainele nevândute în Chile

Chile a devenit una dintre cele mai importante puncte de intrare din lume pentru hainele la mâna a doua. Saci burdușiți de haine sosesc prin portul nordic Iquique, mare parte fiind expediate din Europa, Statele Unite, Canada și anumite regiuni ale Asiei.

O industrie întreagă s-a format în jurul tonelor de haine second-hand care ajung anual în Chile. 

Comercianții sortează, clasifică și revând hainele cumpărătorilor din întreaga Americă Latină, aprovizionând piețe unde îmbrăcămintea la mâna a doua accesibilă rămâne foarte căutată. Acest sistem susține mii de locuri de muncă, în special în domeniul sortării și revânzării, iar o mare parte dintre haine își găsesc într-adevăr o a doua viață.

Foto: Profimedia Images

Problemele apar atunci când articolele nu pot fi vândute. Hainele de calitate slabă, produsele deteriorate, modelele demodate și surplusurile nevândute sunt costisitor de eliminat.

Exportarea lor în alte țări implică cheltuieli, iar transportarea la centre autorizate de gestionare a deșeurilor este, de asemenea, costisitoare. Din acest motiv, unii comercianți au abandonat sau au incendiat ilegal hainele nedorite în deșertul din jur, evitând astfel costurile eliminării corespunzătoare, cu un cost enorm pentru sănătatea localnicilor și a planetei. 

Muntele de haine se tot înalță 

De-a lungul anilor, aceste haine abandonate s-au transformat în ceea ce acum este cunoscut „muntele de haine din Atacama”. Estimările variază, dar zeci de mii de tone de textile sunt împrăștiate în mai multe locuri din jurul orașului Alto Hospicio.

Imaginile din satelit au evidențiat amploarea fenomenului. Suprafețe întinse de deșert sunt acoperite de haine. Organizațiile de mediu spun că aceste grămezi continuă să se extindă pe măsură ce sosesc noi transporturi în fiecare an. 

Foto: Profimedia Images

De ce hainele donate pot ajunge tot deșeuri 

Faptul că lăsăm haine în containerele pentru donații nu este o garanție că ele vor fi refolosite de o altă persoană. 

Hainele colectate trec printr-o rețea internațională complexă, unde sunt sortate în funcție de calitate. Cele mai bune articole sunt, de regulă, revândute pe piața internă sau exportate pentru revânzare. Hainele de calitate inferioară pot traversa mai multe țări înainte de a ajunge pe piețe unde cererea este mai redusă.

Dacă nu există cumpărători, hainele devin atunci deșeuri comerciale. Această situație este tot mai frecventă odată cu expansiunea industriei fast fashion.

Cumpărăm haine mai des decât în trecut, iar îmbrăcămintea este fabrică din materiale tot mai ieftine, concepute special pentru o durată de viață mai scurtă. Pe măsură ce tot mai multe haine nedorite intră în sistemele de reciclare și revânzare, piețele nu mai reușesc să absoarbă volumul uriaș.

Materialele sintetice se descompun în zeci sau sute de ani

Spre deosebire de fibrele naturale, precum bumbac și lână, multe haine moderne conțin poliester sau alte materiale sintetice obținute din petrol. 

Atunci când sunt aruncate în aer liber poate dura decenii până când aceste material se descompun. 

Vântul împrăștie fibrele în deșert, iar expunerea îndelungată la soare descompune treptat materialele în particule din ce în ce mai mici.

Arderea ilegală creează o altă problemă. Textilele sintetice eliberează compuși periculoși atunci când sunt incendiate, iar fumul rezultat afectează comunitățile din apropiere. Locuitorii din apropierea zonelor de depozitare au relatat că, în perioadele în care izbucnesc incendii, sunt nevoiți să rămână în case până când aerul devine din nou respirabil.

Deși în deșertul Atacama plouă foarte puțin, poluarea rezultată din arderea și degradarea deșeurilor continuă să reprezinte un risc major pentru mediu pe termen lung.

Cum alimentează fast fashion această problemă

Muntele de haine a devenit un simbol vizibil al risipei din industria mondială a modei.

Colecțiile vestimentare sunt lansate acum pe tot parcursul anului, nu doar în funcție de anotimpuri. Costurile reduse de producție și comerțul online au încurajat consumatorii să își înlocuiască garderoba mai frecvent, în timp ce hainele sunt purtate de tot mai puține ori înainte de a fi aruncate.

Comerțul internațional cu haine second-hand s-a dezvoltat în paralel cu aceste obiceiuri de consum. Ceea ce odinioară era privit în principal drept o activitate caritabilă a devenit tot mai mult parte a unui vast lanț comercial care transportă milioane de articole vestimentare între continente.

Consecința este că țările care importă haine ajung uneori să preia deșeuri pe care nu le-au produs.

Impactul asupra comunităților locale

Pentru locuitorii din jurul orașului Alto Hospicio, problema nu este nici pe departe doar una estetică. 

Deșertul din apropiere este traversat de numeroase drumuri izolate, unde depozitările ilegale pot avea loc fără riscul unei descoperiri imediate. Autoritățile patrulează zona, însă monitorizarea unui teritoriu atât de vast este extrem de dificilă.

Îndepărtarea hainelor abandonate este, de asemenea, foarte costisitoare. Deoarece deșeurile provin din importuri comerciale și nu din gunoi menajer, responsabilitatea pentru eliminarea lor este adesea disputată, iar administrațiile locale ajung să suporte costuri pe care nu sunt pregătite să le gestioneze.

Organizațiile comunitare susțin în mod repetat că nordul statului Chile nu ar trebui să devină destinația finală a hainelor nedorite din întreaga lume.

Mai multe organizații caută soluții pentru reutilizarea textilelor care altfel ar rămâne abandonate în deșert.

Unele companii sunt în curs de dezvoltare a unor sisteme care vor separa mecanic țesăturile în fibre, transformându-le ulterior în materiale izolatoare, pâslă și alte produse industriale. Aceste materiale reciclate pot fi utilizate în mobilier, saltele, materiale de construcții sau componente auto.

Alte proiecte au experimentat fabricarea de panouri pentru construcții și materiale fonoizolante din textile reciclate, însă reciclarea țesăturilor mixte rămâne o provocare tehnică, deoarece multe articole sunt realizate din mai multe tipuri de fibre și tratate cu diverse substanțe chimice.

Chiar dacă capacitatea de reciclare va crește, cantitatea uriașă de deșeuri acumulată de-a lungul anilor face ca procesul de curățare să fie unul extrem de dificil.

Reguli mai dure pentru producători și comercianți

Chile a început să introducă noi măsuri menite să transfere o parte din responsabilitate către companiile care pun textile pe piață.

În cadrul sistemului de răspundere extinsă a producătorului, producătorii, comercianții și importatorii de haine vor trebui să joace un rol mai important în organizarea sistemelor de colectare, reciclare și eliminare a textilelor, odată ce reglementările specifice sectorului vor intra pe deplin în vigoare.

Separat, instanțele de mediu au analizat modul în care statul a gestionat depozitările ilegale și au emis hotărâri care urmăresc refacerea mediului și a gestionarea deșeurilor din zonele afectate.

Rămâne însă incert dacă aceste măsuri vor putea reduce în mod semnificativ volumul tot mai mare al deșeurilor textile, în condițiile în care producția mondială de îmbrăcăminte continuă să crească.