O serie de procese a creat, practic, un nou regim de reglementare, în condițiile în care instanțele obligă companii precum Meta și Google să-și schimbe modul de funcționare și să plătească sume uriașe, scrie The New York Times.
Timp de decenii, giganții tehnologici au crescut într-un ritm amețitor, în timp ce Congresul american s-a chinuit să țină pasul cu consecințele dezvoltării explozive a acestor companii.
În ultimul an însă, pe măsură ce instanțele au lovit tot mai dur în cele mai mari companii de internet, a apărut un nou regim de reglementare, chiar dacă unul neoficial.
Și pentru prima dată, felul în care își concep produsele și modelele lor de publicitate, despre care criticii spun că îi tratează pe utilizatori ca pe niște produse, le costă cu adevărat bani mulți.
Cea mai recentă lovitură a venit miercuri, când un judecător din New Mexico a obligat Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, să plătească o amendă record de 25 de miliarde de dolari pentru încălcarea vieții private a consumatorilor.
Într-o hotărâre de 20 de pagini, judecătorul a criticat compania pentru că și-a înșelat utilizatorii și a permis ca datele acestora să fie colectate de firma de consultanță politică Cambridge Analytica.
„Declarațiile înșelătoare ale Facebook privind controlul utilizatorilor asupra propriilor date nu au fost incidente izolate, ci un tipar sistematic de înșelăciune aflat în centrul modelului de afaceri al Facebook”, a scris judecătorul Francis J. Mathew, de la Tribunalul Districtual din Santa Fe.
Această decizie, alături de altele asemănătoare, reprezintă o pedeapsă meritată pentru giganții tehnologici, ale căror averi au fost clădite pe un model de afaceri bazat pe captarea atenției și a datelor utilizatorilor.
Acum, procesele și hotărârile judecătorești au scos la lumină multe dintre acuzațiile privind practicile înșelătoare și dăunătoare care, potrivit criticilor, au alimentat ani la rând creșterea acestor companii.
Potrivit experților în drept, prin amenzile record și prin obligația de a modifica designul tehnologiilor, instanțele creează noi mecanisme de protecție pentru consumatori.
„Asistăm la un punct de cotitură în reglementarea rețelelor sociale”, a declarat Nora Engstrom, profesoară de drept la Universitatea Stanford. „Instanțele, nu Congresul, sunt cele care trag companiile la răspundere și impun schimbări concrete”.
Schimbările vin în urma miilor de procese intentate împotriva Meta, Google, Apple, Amazon, TikTok și altor companii de către persoane fizice, școli și oficiali de la nivel statal și federal.
Printre acuzații se numără faptul că giganții internetului au prejudiciat consumatorii creând platforme care dau dependență, că și-au folosit abuziv puterea prin colectarea de date valoroase și că și-au înșelat utilizatorii.
Ani la rând, industria tehnologică a reușit să respingă multe dintre aceste amenințări invocând un scut legal cunoscut sub numele de Secțiunea 230 din Legea privind decența în comunicații din 1996. Legea scutește companiile de răspunderea pentru conținutul publicat pe platformele lor.
Companiile au mai susținut că pe piață există concurență din belșug și că le-au adus beneficii consumatorilor prin servicii gratuite, precum motoarele de căutare și rețelele sociale.
Mult timp, aceste argumente au descurajat adoptarea unor legi noi. Recent însă, instanțele au decis altfel.
„Prejudiciul în acest caz cu greu poate fi exagerat”, a afirmat judecătorul Mathew în hotărârea de miercuri. „Are legătură cu modul în care Facebook îi atrage pe oameni pe platformă și, în cele din urmă, îi ține acolo”, a spus el, „lucru care, la rândul său, i-a permis Facebook să devină atât de profitabil cum este”.
Reacția juridică s-a conturat în aproape un deceniu.
În martie 2018, îngrijorările privind confidențialitatea datelor au explodat după dezvăluirile potrivit cărora Cambridge Analytica, o firmă cu sediul în Marea Britanie, obținuse fără consimțământ volume uriașe de date despre utilizatorii americani ai Facebook.
Angajați ai firmei au declarat că datele au fost folosite pentru a influența alegătorii în timpul alegerilor prezidențiale din 2016.
Mark Zuckerberg, care a fondat Facebook în 2004, a fost chemat să depună mărturie în Congres, în cadrul a două zile de audieri maraton privind încălcările vieții private legate de scandal. Congresul nu a adoptat însă nicio lege în acest sens.
Directori de la Meta, Amazon, Google și alte companii au fost, de asemenea, chemați în Congres pentru a da explicații despre felul în care produsele lor și abuzurile de poziție dominantă din ultimii ani ar fi putut provoca prejudicii. Și de această dată, efectele au fost minime.
Apoi, încet-încet, instanțele au intrat în joc. Autoritățile federale de reglementare și mai multe state au dat în judecată companiile, contestându-le dominația pe piață, practicile comerciale și acțiunile care au făcut rău copiilor. Părinți și adolescenți au acționat companiile în instanță pentru prejudicii personale.
Iar districtele școlare au intentat procese pentru că au fost nevoite să suporte costurile serviciilor de sănătate mintală legate de folosirea rețelelor sociale.
Începând din 2024, instanțele au dat de două ori câștig de cauză împotriva Google în procese federale antitrust, declarând compania monopolistă mai întâi pe piața motoarelor de căutare, apoi pe cea a tehnologiilor de publicitate.
Judecătorii au impus măsuri corective, deși criticii le-au considerat slabe. Meta a scăpat de o soartă asemănătoare într-un proces antitrust, însă Amazon și Apple urmează să se confrunte cu procese federale.
În procesele intentate de state și de utilizatori, care vizau în principal rețelele sociale, legile privind prejudiciile personale și protecția consumatorilor păreau să ofere șanse slabe de câștig. Produsele nu sunt fizice, precum un pătuț de bebeluș defect.
În martie însă, un juriu din Los Angeles a obligat Meta și YouTube să-i plătească 6 milioane de dolari unei tinere cunoscute sub inițialele K.G.M., pentru prejudiciile legate de problemele de sănătate mintală de care a suferit ani la rând și care, potrivit acesteia, au fost provocate de designul care creează dependență al Instagram, Facebook și YouTube.
Acestei decizii de referință i-a urmat, în august, hotărârea judecătorului din New Mexico prin care Meta a fost obligată să plătească amenzi de 942 de milioane de dolari pentru că le-a făcut rău tinerilor prin funcții de design care creează dependență, încălcând legile statului privind protecția consumatorilor.
Apoi, luna trecută, procurorii generali din 47 de state, din Districtul Columbia și din teritoriile americane au încheiat cu Meta o înțelegere de 17,1 miliarde de dolari, care a impus limite de timp și alte restricții pentru utilizatorii tineri, cu scopul de a reduce dependența de Instagram și Facebook.
Ca parte a acordului, Meta a plătit aproape tuturor statelor 459,3 milioane de dolari pentru a soluționa revendicările rămase privind confidențialitatea datelor în urma scandalului Cambridge Analytica.
„Există acum un sentiment de responsabilitate și o judecată publică a rețelelor sociale”, a declarat Phil Weiser, procurorul general al statului Colorado, unul dintre cei care au coordonat negocierea acordului.
În toate procesele privind rețelele sociale din acest an, companiile au avut de înfruntat un juriu, ceea ce a scos în evidență furia publicului față de industria tehnologică. Iar cazurile s-au sprijinit pe munți de documente interne care arătau cum directori ai Meta, inclusiv Zuckerberg, și liderii YouTube discutau deschis despre felul în care decizii de design precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor și filtrele de înfrumusețare creșteau timpul petrecut de tineri pe platforme.
În procesul privind confidențialitatea datelor din New Mexico de luna trecută, avocații au susținut că firma a indus publicul în eroare cu privire la confidențialitatea platformelor sale și au prezentat conversații prin e-mail la care participaseră Zuckerberg și Sheryl Sandberg, pe atunci director operațional al Meta.
În cele din urmă, jurații au constatat că 26 dintre cele 29 de declarații făcute de Meta și de directorii săi au fost incorecte sau înșelătoare. Nu este clar dacă hotărârile instanțelor vor avea un efect de durată.
Companiile au promis că vor face apel. Deciziile vin la ani buni după prejudiciile reclamate. Iar amenzile reprezintă doar o fracțiune din valoarea companiilor, care se numără în continuare printre cele mai valoroase din lume.
Experții în drept spun însă că aceste înfrângeri ar putea fi o fisură în armura companiilor. Iar alte procese urmează.
„Congresul a ținut audiere după audiere și n-a făcut nimic”, a declarat Tim Wu, profesor de drept la Universitatea Columbia, care a scris și pentru The New York Times. „Dar se pare că poți folosi legi vechi, legi străvechi, ca să ajungi din urmă companiile de social media, dacă ești dispus să le înfrunți”.