Lovitură în instanță pentru prim-vicepreședintele AUR. Procesul în care Dan Dungaciu e acuzat de abuz în serviciu poate începe

Contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a fost respinsă definitiv, joi, de Curtea de Apel București. Instanța a dispus, de asemenea, începerea judecăţii pe fond în dosarul în care liderul AUR este acuzat de abuz în serviciu, relatează Agerpres. 

Trimis în judecată de DNA în aprilie 2024, dosarul lui Dan Dungaciu a rămas aproape doi ani în procedura de cameră preliminară la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel, după ce un magistrat de la tribunal a avut nevoie de un an şi patru luni (septembrie 2024 - ianuarie 2026) pentru a motiva o decizie, deşi Codul de procedură penală recomandă un termen de 60 de zile.

Acuzațiile împotriva lui Dan Dungaciu

De profesie sociolog, Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. Acesta este acuzat că pe când era directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) a semnat un contract de împrumut pentru două spații într-un imobil aflat în administrarea Academiei Române și în folosința ISPRI, fără licitație publică, cu titlu gratuit, prejudiciind astfel ISPRI. 

Conform actelor de la dosar, DNA susţine că, prin semnarea acelor contracte fără licitaţie, Dan Dungaciu a produs o pagubă Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” în cuantum de 101.607 lei, reprezentând echivalentul chiriei care nu a fost percepută de ISPRI unei persoane juridice de drept privat (asociaţie), pentru cedarea folosinţei unor spaţii şi obţinând totodată un folos patrimonial necuvenit Asociaţiei LARICS.

Ce spune Dungaciu

În timpul dezbaterilor de la tribunal, Dan Dungaciu s-a apărat susţinând că stabilirea sediului Asociaţiei LARICS a fost pur formală, în scopul dobândirii personalităţii juridice, în realitate camera respectivă păstrându-şi destinaţia iniţială, în sensul că în acea încăpere şi-au desfăşurat în continuare activitatea angajaţii ISPRI. 

Scopul pentru care a fost înfiinţată Asociaţia LARICS ar fi fost acela de a desfăşura o activitate de obţinere de fonduri private şi de a implica şi sprijini ISPRI în acţiunile sale prin evenimente, seminarii etc.

Dungaciu le-a mai spus judecătorilor că, urmare a înfiinţării Asociaţiei LARICS, au fost obţinute fonduri prin care s-au organizat evenimente, cercetări ştiinţifice, dezbateri, mese rotunde etc. De asemenea, Asociaţia LARICS nu a desfăşurat vreo activitate publică în care să nu fie în prim-plan promovat ISPRI.

În plus, el a declarat în instanţă că nu a avut reprezentarea faptului că şi-ar îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu şi a afirmat că rechizitoriul DNA „abundă în aprecieri contradictorii, nesusţinute de probe”.

În septembrie 2024, un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a constatat legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei cu rechizitoriul DNA, decizie menţinută joi de Curtea de Apel Bucureşti, prin respingerea contestaţiei depuse de Dan Dungaciu.