Rusia reia amenințările la adresa Europei, joi, prin vocea purtătoarei de cuvânt a diplomației lui Putin, care susține că toate „contingentele străine” din Ucraina care „împiedică eforturile pentru o pace sustenabilă” vor deveni „ținte militare legitime” pentru statul agresor. Maria Zaharova a susținut și că țările occidentale „poartă întreaga responsabilitate pentru orice escaladare a conflictului”.
Reprezentanta statului agresor a repetat o amenințare făcută, luni, de Andrei Fedorov, consilier al Kremlinului, care a spus că Rusia va ataca „semi-militar” fabricile britanice de drone, asta după ce Andy Burnham a anunțat că va permite Ucrainei să construiască drone și rachete de tip Storm Shadow.
„Așa cum am accentuat deja, o desfășurare de contingente militare străine de orice fel în Ucraina obstrucționează operațiunea militară specială (numele ridicol pe care Rusia încă îl folosește pentru a se referi la războiul său sângeros de distrugere a Ucrainei – n. red.) și obținerea unei înțelegeri sustenabile, este absolut inacceptabilă și va deveni o țintă militară legitimă”, a spus Maria Zaharova.
„Responsabilitatea aparține exclusiv politicienilor occidentali care au ales escaladarea”, a continuat ea.
Marea Britanie, principală țintă a rușilor
În aceeași conferință de presă de la Moscova, Zaharova a acuzat Marea Britanie și Franța că „se joacă cu focul” prin furnizarea către Ucraina a unor tehnologii pentru producția de rachete.
Marea Britanie a anunțat, luni, că va permite Ucrainei accesul la tehnologii secrete pentru a începe producția proprie de rachete de croazieră Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei.
Franța și-a dat deja acordul pentru transferul sub licență al tehnologiei folosite pentru versiunea europeană a rachetei.
Decizia a provocat reacții dure la Moscova. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că măsura va „turna gaz pe focul” conflictului.
Prim-ministrul britanic, Andy Burnham, a răspuns, însă, în timpul vizitei sale la Kiev: „Dar cine a aprins focul? Asta este întrebarea, nu?”.
Tensiunile dintre Kremlin și Marea Britanie continuă, astfel, să crească. În urmă cu câteva săptămâni, ambasada Rusiei în Marea Britanie afirma că informațiile potrivit cărora forțele ucrainene ar fi folosit drone produse de două companii britanice „confirmă că Londra alege în mod deliberat escaladarea crizei din Ucraina (regimul de la Kremlin se referă deseori la războiul sângeros pe care l-a pornit contra țării vecine numindu-l o „criză”; în fapt, e vorba de o agresiune sângeroasă cu scopul declarat de a distruge statul ucrainean - n. red.)”.
Ambasada a acuzat Marea Britanie că „încearcă să limiteze Rusia și să-i provoace pagube maxime prin intermediari” și a avertizat că, pe măsură ce implicarea Marii Britanii devine mai profundă, „prețul pe care îl va plăti va fi mai mare”.
„Acțiunile UK vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă”, se arăta în mesaj.
Andy Burnham a respins amenințările și a spus că Marea Britanie nu va fi descurajată.
Premierul britanic a mers săptămâna aceasta la Kiev, în prima sa deplasare în străinătate de când a preluat conducerea guvernului.
În capitala ucraineană, Marea Britanie și-a reafirmat sprijinul „neclintit” pentru Ucraina, iar guvernul ucrainean a oferit, la rândul său, ceea ce oficialii britanici au descris drept o „mină de aur” de date culese din război, care ar urma să contribuie la îmbunătățirea securității britanice.