Președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre au avut o conversație telefonică cu Vladimir Putin, marți, 27 octombrie, potrivit site-ului Biroului Prezidențial Finlandez. Apelul a fost inițiat de liderii europeni, care se consultaseră anterior cu Ucraina. Scopul conversației a fost de a-i transmite lui Putin „mesajele Ucrainei despre viitoarele discuții de pace de la Abu Dhabi” și de a solicita încetarea ostilităților și continuarea discuțiilor de pace, scrie The Moscow Times.
„Conversația a fost directă și la obiect. Suntem vecinii Rusiei. Modul în care se va termina războiul va afecta securitatea Finlandei și Norvegiei, precum și a întregii Europe în ansamblu. Negocierile directe sunt necesare pentru a pune capăt războiului”, a declarat Stubb.
Støre, la rândul său, a remarcat că războiul provoacă suferințe umane enorme și implică costuri mari. „Războiul își lasă amprenta asupra multor generații. În timpul conversației noastre telefonice, am subliniat importanța dezescaladării”, a spus premierul norvegian.
Conversația lui Putin cu liderii europeni a fost prima din iulie 2025, când președintele francez Emmanuel Macron a vorbit cu el la telefon.
Ce spune Kremlinul despre discuțiile cu Stubb și Store
După apelul telefonic, Kremlinul a transmis că „a fost atrasă atenția asupra politicilor conflictuale ale țărilor UE și NATO, care duc la o prelungire a operațiunilor militare”.
Conversația a avut loc la cererea părților finlandeză și norvegiană, a confirmat Kremlinul. „Interlocutorii au salutat acordul la care s-a ajuns pentru reluarea discuțiilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite la Abu Dhabi în prima jumătate a lunii noiembrie, vizând, în special, asigurarea securității Rusiei și Ucrainei după încetarea completă a ostilităților”, se arată în comunicat.
Potrivit TASS, Vladimir Putin a evaluat situația din zona de conflict din Ucraina, amintind cauzele sale profunde. El a menționat că o pace justă și durabilă în Ucraina este posibilă doar dacă se țin cont de interesele Rusiei. Președintele rus i- a informat, de asemenea, pe lideri despre lansarea unei operațiuni umanitare mediate de SUA în apropierea satului Aleshki. Părțile au discutat, de asemenea, despre securitatea în Marea Baltică și în Europa de Nord. Stubb și Støre „au reafirmat importanța respectării dreptului maritim internațional și a principiului libertății navigației”.
Stubb și Støre au vorbit cu Putin în urma întâlnirii dintre reprezentanții SUA, Ucrainei și UE de la Oslo, pe 20 octombrie. Biroul președintelui finlandez a subliniat că ambii lideri au participat la conversație doar în numele țărilor lor, nu al Europei în ansamblu. Pe lângă Ucraina, au discutat despre menținerea păcii în regiunea Mării Baltice și în Nordul Îndepărtat, menționând interesul lor pentru stabilitate și predictibilitate.
Anterior, surse Politico au relatat că UE a început din nou să caute un negociator cu Putin pe tema Ucrainei. Președintele finlandez este considerat unul dintre cei mai potriviți candidați pentru acest rol, având în vedere relația sa bună cu președintele american Donald Trump și experiența sa în interacțiunea cu Moscova. După cum a menționat Politico, țările europene sunt dornice să își asigure un loc la masa negocierilor dintre SUA, Rusia și Ucraina pentru a împiedica Washingtonul să impună condiții nefavorabile Kievului.
Zelenski a fost sunat imediat după discuția cu Putin
Imediat după discuția cu Putin, cei doi lideri europeni l-au sunat pe Volodimir Zelenski.
„Am discutat cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, în urma convorbirii telefonice pe care aceștia au avut-o astăzi cu liderul rus și în continuarea discuțiilor noastre de la Oslo cu reprezentanții Statelor Unite, Europei și NATO. Sunt recunoscător pentru informarea detaliată și pentru această implicare în sprijinul diplomației noastre și al eforturilor comune de pace depuse împreună cu toți partenerii”, a anunțat Zelenski.
„Alex și Jonas i-au transmis clar liderului rus că sunt necesari pași reali de dezescaladare în ceea ce privește sectorul nostru energetic și infrastructura. Am discutat despre pregătirile pentru întâlnirea trilaterală programată în noiembrie, la nivelul echipelor de negociere din Ucraina, Statele Unite și Rusia. Finlanda și Norvegia, în calitate de țări care au graniță cu Rusia, au un interes deosebit în identificarea unor soluții de securitate adecvate și fiabile. Am discutat, de asemenea, despre diferite formate de cooperare cu partenerii noștri din Europa, care ar putea contribui la susținerea în continuare a diplomației, la apărarea noastră și la securitatea comună. Pacea trebuie să se instaureze, dezescaladarea este necesară, iar Rusia trebuie să înceteze să prelungească războiul. Mulțumesc tuturor celor care sunt alături de Ucraina”, a mai scris președintele Ucrainei.
The Economist: Ce prevede planul de pace negociat de Putin și Witkoff
Noul plan de pace al Casei Albe pentru a pune capăt războiului din Ucraina include crearea unei zone demilitarizate în Donbas, renunțarea oficială a Kievului la statutul de membru NATO și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Donald Trump nu urmărește capitularea Ucrainei și probabil a devenit „victima unei operațiuni informaționale rusești”, scrie The Economist, citând surse guvernamentale americane.
Casa Albă este încrezătoare că Kievul nu obiectează la principalele prevederi ale noului plan de pace. Acesta include o zonă demilitarizată în Donbas, relaxarea sancțiunilor împotriva Kremlinului și o serie de acorduri economice. Potrivit publicației The Economist, un nou stimulent pentru Moscova a fost propunerea de a relua vânzările de gaze rusești către Europa și de a restabili conducta Nord Stream. În schimb, Ucraina urmează să primească un pachet de investiții și aderarea la UE în schimbul abandonării apartenenței la NATO. Cu toate acestea, Kievul se îndoiește de angajamentul autentic al Moscovei față de pace și se așteaptă ca partea rusă să prelungească negocierile.
Oficialii americani insistă că Trump nu urmărește capitularea Ucrainei, dar recunosc că relațiile dintre Washington și Kiev devin din ce în ce mai precare. În urma „acordului diesel” cu Putin din 9 octombrie, președintele SUA a intensificat brusc presiunea asupra ucrainenilor, acuzându-i că prelungesc războiul, cerând încetarea atacurilor asupra rafinăriilor de petrol rusești și cerând alegerea unui nou preşedinte în Ucraina. Situația a fost agravată și mai mult de întreruperile comunicațiilor prin satelit Starlink ale armatei ucrainene, care au început pe 14 octombrie, pentru care Musk și Casa Albă au refuzat să își asume responsabilitatea.
Pe 20 octombrie, trimisii speciali Kushner și Witkoff au convenit asupra principalelor detalii ale unui nou plan de pace cu Zelenski. Trump a declarat pe 22 octombrie că „suntem acum, pentru prima dată după mult timp, aproape de un acord de pace”.