Agenția de rating Moody's a menținut ratingul suveran al Franței, în ciuda instabilităților socio-politice, o decizie pe care a numit-o „un scurt răgaz” și nu un „vot de încredere”. Decizia vine în ciuda consensului general, care era că Franța urmează să fie retrogradată. Agenția a decis să păstreze calificativul Aa3, dar cu perspectivă negativă, scrie Euronews.
Randamentul obligațiunilor de stat franceze cu scadența la zece ani (OAT) a crescut puternic săptămâna aceasta, în timp ce țara se confruntă cu tensiuni după violențele din 17 octombrie, care au amplificat îngrijorările investitorilor.
Moody's și-a justificat decizia într-un comunicat, explicând că „ratingul Aa3 se bazează pe presupunerea că va fi adoptat un buget pentru 2027 care să reducă deficitul, în timp ce costurile de finanțare și tensiunile sociale se vor atenua într-o anumită măsură în lunile următoare”. Imediat după anunț, guvernul s-a grăbit să salute decizia.
Ministrul economiei, Roland Lescure, a fost primul care a reacționat. El consideră că aceasta reprezintă o „recunoaștere a solidității economiei noastre și a credibilității bugetului” prezentat de guvern.
În opinia sa, obiectivul adoptării până la sfârșitul anului a unui buget „responsabil”, care să reducă deficitul la 5%, este „nenegociabil”.
Pe un ton mai defensiv, prim-ministrul Sebastien Lecornu a salutat pe Twitter faptul că decizia Moody's „contrazice previziunile catastrofiste ale multor «experți»” (ghilimelele îi aparțin) „și ale celor care speculează pe seama datoriei franceze”.
Conform premierului francez, dezbaterea bugetară aflată în desfășurare în Adunarea Națională „le demonstrează creditorilor noștri că există o cale de urmat”.
El a invocat și o măsură care, în opinia sa, reflectă seriozitatea actualei politici economice:
„Prin eliberarea a zece milioane de barili de motorină, vom influența prețurile la pompă începând cu 1 noiembrie, fără să punem în pericol finanțele publice”.
„O surpriză binevenită”
O decizie mai severă din partea Moody's părea inevitabilă. Într-o declarație acordată Euronews cu câteva ore înaintea verdictului, Theophile Legrand, analist specializat în piețele dobânzilor la Natixis, considera retrogradarea drept scenariul „principal”.
El a precizat că piețele anticipaseră deja „în mare măsură” o asemenea decizie și că anunțul, prin urmare, „nu ar fi provocat neapărat, de unul singur, o reacție puternică”.
Decizia luată în cele din urmă reprezintă „o surpriză binevenită pe termen scurt pentru guvern și piețe”, a declarat analistul Natixis după anunț. Natixis este divizia de servicii bancare pentru companii și investiții a grupului BPCE.
Totuși, această indulgență relativă nu trebuie interpretată drept un vot de încredere în evoluția finanțelor publice, avertizează expertul.
Moody's „menține, într-adevăr, perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul unei retrogradări rămâne pe deplin prezent”.
A doua etapă a protestelor, care a început deja de sâmbătă, va fi urmărită îndeaproape de investitori. „Mobilizarea așteptată în acest weekend va fi un test pentru guvern, în special în ceea ce privește capacitatea sa de a gestiona situația” după tulburările din 17 octombrie, a declarat Théophile Legrand.
Și chiar dacă haosul de săptămâna trecută va fi evitat, acest lucru va reprezenta mai degrabă un răgaz decât o ameliorare reală a situației.
„Cel mai îngrijorător semnal este persistența unui climat de incertitudine politică, susceptibil să mențină presiunea asupra obligațiunilor franceze”, a explicat economistul.
„Excesele înregistrate în timpul protestelor au turnat, cu siguranță, gaz pe foc”, este de acord Jeremie Peloso, strateg-șef pentru Europa la BCA Research.
„Totuși, ceea ce inflamează în primul rând piața obligațiunilor este blocajul politic, lipsa flagrantă de ambiție bugetară, atât din partea actualului guvern, cât și a diverșilor candidați la președinție, precum și deteriorarea finanțelor publice”, a declarat el pentru Euronews.
„Datoria publică franceză a devenit un adevărat paria”
Miercuri, randamentul obligațiunilor de stat franceze cu scadența la zece ani a depășit pragul de 5,1%, comparativ cu 3,2% înaintea izbucnirii războiului dintre Statele Unite și Iran, nivel considerat deja ridicat.
„Această prăbușire a pieței obligațiunilor are, evident, consecințe negative asupra economiei franceze”, a explicat Jérémie Peloso, referindu-se la efecte „deosebit de dureroase” asupra sectorului imobiliar, deoarece accesul la credite devine tot mai dificil. „Piața datoriei publice franceze a devenit un adevărat paria”, susține economistul. „Motivul este simplu și cunoscut de toată lumea de ani de zile: finanțele publice franceze urmează o traiectorie nesustenabilă”.
La aceasta se adaugă, potrivit lui Peloso, revenirea inflației pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, creșterea economică „anemică” a Franței și așteptările privind creșterea dobânzilor de referință ale Băncii Centrale Europene. El nu exclude ca, pe termen scurt, având în vedere amploarea creșterii randamentelor din ultimele zile, să asistăm la „o revenire oportunistă a cumpărătorilor pe piața obligațiunilor OAT, după principiul «cumpără când prețurile scad»”.
În opinia sa, această evoluție ar putea fi favorizată de pierderile înregistrate pe piețele de acțiuni, „care ar putea determina transferuri de capital către obligațiuni, considerate în mod tradițional active de refugiu”.
Săptămâna aceasta, acțiunile mai multor companii franceze au înregistrat scăderi importante la bursă. Acțiunile Carrefour au pierdut peste 13% din valoare, după ce grupul a estimat costurile jafurilor din 17 octombrie la 80-200 de milioane de euro. În sectorul produselor de lux, acțiunile Kering s-au prăbușit cu 16%, iar cele ale Hermès au scăzut cu 7%, pe fondul unor rezultate trimestriale mai slabe și al devastării unor magazine în timpul violențelor izbucnite în paralel cu protestele. Această vulnerabilitate suplimentară provoacă îngrijorare în rândul investitorilor.
Chiar și așa, cei care se orientează către obligațiuni „nu trebuie să piardă din vedere faptul că datoria franceză rămâne o veritabilă bombă cu ceas”, avertizează Jérémie Peloso.
„Cu atât mai mult cu cât, în mai puțin de șase luni, se apropie alegeri prezidențiale cu un potențial exploziv”, a adăugat el. „În cele din urmă, cea mai îngrijorătoare problemă rămâne lipsa flagrantă de voință politică de a aborda cu seriozitate dezechilibrele bugetare”, consideră expertul.
El remarcă faptul că „niciunul dintre marile partide” nu pare dispus să accepte costul politic al unor economii bugetare drastice. „Atât timp cât această realitate nu se va schimba, investitorilor le va fi foarte greu să își recapete încrederea în datoria franceză.”
„O criză de încredere specifică Franței”
Pentru Jerome Mathis, profesor de economie la Universitatea Paris-Dauphine și autor al blogului „Finanțele în centrul vieții noastre”, cel mai îngrijorător semnal nu este nivelul absolut al dobânzilor, ci diferența tot mai mare față de Germania.
„Performanța recentă mai slabă a obligațiunilor franceze comparativ cu titlurile de stat germane reflectă în primul rând o criză de încredere specifică Franței”, consideră el.
„Și Statele Unite se împrumută la dobânzi apropiate de 5%, ceea ce demonstrează că dobânzile ridicate nu reprezintă, în sine, o anomalie. În schimb, când Germania rămâne aproape de 3,4%, iar Franța depășește 5,1%, înseamnă că investitorii cer o primă de risc specifică Franței”.
Potrivit expertului, multă vreme obligațiunile franceze OAT au fost considerate aproape echivalente cu obligațiunile guvernamentale germane, cunoscute drept Bunds.
„Această presupunere nu mai este valabilă astăzi. Este cel mai clar semn al pierderii credibilității bugetare și politice și, probabil, cel mai grav avertisment transmis Franței de la criza datoriilor suverane europene”, a declarat el.
În condițiile în care elevii de liceu și protestatarii din mișcarea Vestelor Galbene se mobilizează, investitorii se tem acum că „orice încercare serioasă de redresare a finanțelor publice se va lovi de o opoziție socială și politică puternică”, a explicat Jerome Mathis.
Disputa bugetară din Parlament se intensifică de la o zi la alta.
Vineri, ministrul responsabil de conturile publice și funcția publică, David Amiel, a criticat vehement ceea ce a numit „a patra dimensiune” din Adunarea Națională. „Miliardele curg, iar economiile sunt anulate sistematic, în aplauze”, s-a plâns el, „în timp ce dobânzile cresc vertiginos”.
Ministrul a criticat în special faptul că deficitul sistemului de securitate socială „s-a agravat cu peste cinci miliarde” de la începutul dezbaterilor asupra proiectului de lege, indicând în mod deosebit Rassemblement National, partidul Marinei Le Pen.
Jerome Mathis amintește că piețele și-au demonstrat deja sensibilitatea la „scenarii politice care ar putea pune sub semnul întrebării angajamentele financiare ale statului”.
În timpul campaniei prezidențiale din 2022, ascensiunea lui Jean-Luc Melenchon în sondaje a coincis, potrivit economistului, cu „o creștere bruscă a întrebărilor privind viitorul datoriei franceze”, în legătură cu planul candidatului de a anula o parte din aceasta.
„Iar acum regăsim aceeași combinație”: perspectiva unui al doilea tur prezidențial între Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, precum și menținerea în programul candidatului Franței Nesupuse (LFI) a propunerii de anulare a părții din datoria publică deținute de Banca Centrală Europeană sau de transformare a acesteia într-o datorie perpetuă, fără dobândă.