Antena 3 CNN › Economic › Nazare anunță că necesarul de împrumuturi al României scade cu 31 de miliarde de lei în 2027: „Noi semnale pozitive la final de an”

Nazare anunță că necesarul de împrumuturi al României scade cu 31 de miliarde de lei în 2027: „Noi semnale pozitive la final de an”

George Forcoş
4 minute de citit Publicat la 17:02 18 Noi 2026 Modificat la 17:02 18 Noi 2026
Nazare explică faptul că statul trebuie să contracteze noi împrumuturi pentru a rambursa datoriile ajunse la scadență.Foto: Agerpres

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că necesarul brut de finanțare al statului ar putea scădea cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, până la circa 248 de miliarde de lei, față de 279 de miliarde de lei în acest an. El explică, într-o postare pe Facebook, că reducerea estimată vine atât din diminuarea deficitului bugetar, cât și din faptul că anul viitor ajung la scadență mai puține datorii contractate în anii precedenți.

„Noi semnale pozitive la final de an: în 2027, necesarul brut de finanțare - suma de care statul are nevoie pentru a finanța deficitul și a rambursa împrumuturile vechi - este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei. Proiecția vine atât din reducerea deficitului, cât și din faptul că anul viitor ajung la termen mai puține datorii decât în anii precedenți. Pentru a păstra direcția, avem nevoie de un buget credibil pentru 2027 și de disciplină în cheltuirea banilor publici.

În 2026, necesarul total de finanțare este de aproximativ 279 de miliarde de lei. Din acești bani, circa 130 de miliarde de lei, adică 47%, acoperă deficitul bugetar - diferența dintre cheltuielile și veniturile prevăzute pentru acest an. Restul de 149 de miliarde de lei, aproximativ 53%, trebuie folosit pentru rambursarea unor împrumuturi din anii trecuți, care ajung acum la termenul de plată.”

Alexandru Nazare, despre „rostogolirea datoriei”

Nazare explică faptul că statul trebuie să contracteze noi împrumuturi pentru a rambursa datoriile ajunse la scadență, proces cunoscut drept „rostogolirea datoriei”.

„Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plății datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă «rostogolirea datoriei». De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar și atunci când reducem deficitul.

Cele 149 de miliarde de lei care trebuie rambursate anul acesta provin din împrumuturi contractate chiar şi înainte de 2022:

47,4 miliarde de lei - aproximativ 32% - împrumuturi contractate în 2025
23,4 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2024
24,1 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2023
5,1 miliarde de lei - aproximativ 3% - din 2022
49 de miliarde de lei - aproximativ 33% - din perioada anterioară anului 2022”.

Ministrul Finanțelor atrage atenția că o parte importantă din datoria care ajunge la scadență în acest an provine din împrumuturile contractate în 2024 și 2025, inclusiv din cele atrase în prima jumătate a anului trecut.

„Aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din datoria de 149 de miliarde, scadentă în 2026, provin numai din împrumuturile contractate în 2024–2025, din care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru din 2025. Atunci, deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile României. Pentru a asigura plățile statului, finanțarea s-a bazat într-o măsură mai mare pe împrumuturi pe termen scurt. Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligații de rambursare în 2026.”

Alexandru Nazare susține că presiunea dobânzilor din acest an nu este determinată exclusiv de finanțarea deficitului actual, ci și de costurile împrumuturilor contractate în trecut.

„De aceea, presiunea dobânzilor din acest an nu poate fi pusă doar pe seama finanțării deficitului din 2026. Bugetul public suportă și costurile datoriei acumulate în trecut, iar refinanțarea acesteia la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile în perioada următoare. Rambursarea datoriei și plata dobânzilor sunt obligații distincte, dar ambele reflectă efectele în timp ale deciziilor de împrumut.

Reducerea deficitului limitează acumularea de datorie nouă, însă nu elimină obligațiile existente. Tocmai de aceea avem nevoie de consecvență și de un buget credibil pentru 2027: pentru a proteja accesul la finanțare și a crea condiții de reducere, în timp, a costurilor suportate de buget.”

Ce spune Nazare, despre deficitul bugetar

Ministrul explică și ce presupune rostogolirea datoriei și avertizează asupra riscurilor generate de pierderea încrederii investitorilor.

„Aceasta este «rostogolirea datoriei»: înlocuim împrumuturile ajunse la scadență cu altele noi. Nu crește, în sine, suma datorată, dar dobânda și termenul noului împrumut depind de condițiile din piață. Mai mult, dacă pierdem încrederea investitorilor, riscăm să plătim mai mult la rostogolirea datoriei şi să împovărăm şi mai mult bugetele viitoare.”

În ceea ce privește anul viitor, estimările Ministerului Finanțelor indică o reducere a necesarului brut de finanțare cu aproximativ 31 de miliarde de lei.

„Pentru 2027, estimarea actuală indică un necesar de finanțare de aproximativ 248 de miliarde de lei, cu circa 31 de miliarde mai puțin decât anul acesta. Scăderea provine atât din reducerea deficitului de finanțat, cât și din diminuarea datoriei ajunse la scadență. Sunt estimări care nu sunt finale la acest moment - acestea vor fi corelate cu închiderea execuției şi implementarea planului de finanțare din 2026 și cu forma finală a bugetului pentru 2027.

Bugetul anului viitor trebuie însă să susțină această direcție, prin venituri realiste, cheltuieli care au acoperire și investiții prioritizate în funcție de efectul lor de multiplicare în economie.”

Nazare mai arată că respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului și construirea unui buget credibil sunt importante pentru menținerea ratingului de țară și reducerea costurilor de finanțare.

„În evaluările agențiilor de rating continuitatea reducerii deficitului și credibilitatea construcției bugetare sunt teme centrale. Respectarea angajamentelor ne ajută să protejăm ratingul și să creăm condiții pentru reducerea, în timp, a costurilor de finanțare.

Această responsabilitate privește și generațiile următoare. Costurile aferente împrumuturilor de astăzi vor fi plătite din bugetele publice ale anilor viitori. Cu cât limităm acumularea de datorie și costul dobânzilor, cu atât păstrăm mai multe resurse pentru dezvoltare.

Reducerea deficitului înseamnă și protejarea capacității generațiilor următoare de a decide ce construiesc, nu doar ce datorii plătesc.”

Citește mai multe din Economic
» Citește mai multe din Economic
TOP articole