În urma sancțiunilor occidentale fără precedent, Rusia lui Vladimir Putin a căzut într-o dependență tot mai mare de China, din punct de vedere economic și militar. “Prietenia fără limite”, promisă de Xi Jinping lui Putin s-a transformat într-o capcană strategică pentru Rusia pe parcursul războiului din Ucraina, potrivit Moscow Times.
Rusia este acum dependentă în mod critic (dacă nu catastrofal) de China, atât pentru exporturi, cât și pentru importuri. În acest context, oficialii ruși se plâng de faptul că “furnizorii chinezi profită fără rușine” de aprovizionarea Rusiei cu produse de care are nevoie cu disperare, inclusiv componente militare, potrivit sursei citate.
Regimul de la Beijing nu poate să accepte o înfrângere a Rusiei în războiul acesteia împotriva Ucrainei, pentru că un astfel de deznodământ ar putea să însemne că Statele Unite își vor îndrepta atenția completă spre China. Acest lucru i-a transmis ministrul chinez de externe, Wang Yi, șefei diplomației europene, Kaja Kallas, în iulie. Datele comerciale arată că nu altruismul stă la baza sprijinului larg oferit de China.
Prețurile bunurilor controlate la export expediate din China, multe dintre acestea fiind articole cu dublă utilizare care pot fi folosite în producția de arme, au crescut în medie cu 87% între 2021 și 2024, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Economii Emergente (BOFIT) al Băncii Finlandei. Între timp, pentru livrările către alte țări, creșterea a fost de doar 9%.
"China a devenit un partener economic practic de neînlocuit pentru Rusia de la invazia Ucrainei și de la înăsprirea sancțiunilor occidentale. Rusia este astăzi puternic dependentă de comerțul cu China. În special, importurile chinezești de numeroase produse tehnologice esențiale pentru Rusia sunt dominante... Companiile chineze și-au consolidat pozițiile puternice pe piețele rusești. Ridicarea sancțiunilor ar putea chiar facilita dezvoltarea relațiilor economice ale Rusiei cu China, deoarece companiile chineze ar putea profita de rețelele lor stabilite fără a-și face griji cu privire la riscurile legate de sancțiuni", se precizează în concluziile studiului.
"China nu se comportă ca un aliat", se plâng oficialii ruși
Deși Occidentul ar dori să vadă complexul militar-industrial rus complet izolat de furnizori, faptul că firmele chineze îl căpușează este, de asemenea, „un rezultat destul de bun”, a declarat pentru Financial Times un înalt oficial occidental responsabil pentru sancțiuni.
„Dacă ridici prețul unui produs cu 80%, aproape înjumătățești ceea ce pot cumpăra de fapt”, a remarcat el. O sursă apropiată guvernului rus a recunoscut această stare de fapt.
În ciuda tuturor discuțiilor despre prietenie, atât China, cât și India acționează în primul rând pentru propriile interese, iar Moscova nu are aliați reali, s-a plâns oficialul rus:
“China nu se comportă ca un aliat. Uneori ne dezamăgește și oprește plățile, alteori profită de situație, alteori este un jaf pur și simplu, și nu este comportament de aliat în asta”.
Schimburi comerciale între China și Rusia de 254 de miliarde de dolari
Volumul comercial dintre China și Rusia a atins un record de 254 de miliarde de dolari în 2024, comparativ cu 146,9 miliarde de dolari în 2021. Totuși, acest lucru se datorează în mare măsură creșterii prețurilor, nu volumelor, potrivit studiului BOFIT, care a analizat comerțul cu „mașini și dispozitive mecanice” (o categorie care include multe bunuri necesare complexului militar-industrial). De exemplu, importurile de rulmenți cu bile chinezești în Rusia au crescut cu 76% în dolari în această perioadă, în timp ce au scăzut cu 13% în volum.
Sancțiunile „au limitat capacitățile tehnologice ale Rusiei, făcând importurile de bunuri critice mai scumpe”, se arată în studiu.
China, principalul furnizor de materii prime al Rusiei, reprezintă o piață care ține economia rusă în viață, iar produsele tehnologice pe care Beijingul le furnizează sunt esențiale pentru armata rusă.
“Fără ei, nu am putea fabrica nicio rachetă, darămite drone, iar întreaga economie s-ar fi prăbușit de mult. Dacă voiau chinezii, războiul s-ar fi încheiat de mult”, a precizat un oficial rus pentru sursa citată.
O relație economică asimetrică
De la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, China a devenit indispensabilă din punct de vedere economic pentru Moscova. Acest lucru este valabil atât pentru importuri, cât și pentru exporturi.
Totuși China a evitat să plătească un preț economic și politic ridicat pentru ajutorul său. În timp ce Moscova a devenit din ce în ce mai dependentă, China a valorificat o relație economică asimetrică, ajutând Rusia ca piață pentru a-și absorbi exporturile.
După anul 2021, exporturile chinezești către Rusia au crescut vertiginos, cu peste 70% până în 2024, potrivit datelor furnizate de European Union Institute for Security Studies.
Creșterea este deosebit de pronunțată în sectoare strategice, cum ar fi mașinile și echipamentele electrice.
Unul dintre motivele creșterii exporturilor chineze către Rusia este ieșirea multor companii europene de pe piață, lăsând lacune în aprovizionare în toate sectoarele. Industria auto este un exemplu frapant, producătorii chinezi extinzându-se rapid în vidul lăsat de firmele occidentale. Exporturile de automobile chineze către Rusia în 2024 au fost cu 971% mai mari decât în 2021.
Importul de petrol rusesc de către China slăbește și mai mult poziția Rusiei
Importurile chinezești din Rusia au urmat o traiectorie similară, crescând cu 13% după invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.
Acestea au vizat în special combustibili minerali, în principal pe petrol. Deși Rusia a furnizat și 24% din cărbunele Chinei, fluxul de petrol a fost de aproximativ 6,5 ori mai mare, subliniind expunerea mai mare a Chinei în această categorie.
Totuși, China menține un nivel mediu-ridicat de diversificare, ceea ce sugerează că comerțul său cu petrol cu Rusia nu creează o dependență semnificativă.
Ponderea Rusiei în importurile de combustibili ale Chinei a crescut cu doar 6%, în timp ce rolul Chinei în exporturile de energie ale Rusiei a crescut de la 25% la 38% din 2021. Pe scurt, Rusia devine din ce în ce mai dependentă de accesul la piața din China, în timp ce expunerea Chinei la importurile rusești rămâne limitată.
Astfel, în timp ce China își poate permite să se recalibreze relația cu Rusia, regimul de la Moscova este blocat dacă sancțiunile occidentale nu sunt eliminate. Acest dezechilibru limitează spațiul de manevră al Rusiei.
Într-un interviu pentru ediția în limba engleză a publicației sud-coreene Hankyoreh, Sören Urbansky, profesor de istorie la Universitatea Ruhr, a remarcat recent faptul că obiectivele strategice între Rusia și China nu se aliniază întotdeauna. Potrivit acestuia, dacă o administrație Trump retrage trupele americane din Europa, acest lucru ajută Rusia, dar amenință China, deoarece aceste forțele americane s-ar putea muta în Asia de Est - ceea ce nu este în interesul Chinei.
“China și Rusia concurează în regiuni precum Asia Centrală. Rusia o consideră sfera sa de influență, dar China este acum principalul partener comercial al tuturor celor cinci state din Asia Centrală și a stabilit chiar și o prezență militară în Tadjikistan. În mod similar, în Arctica, Rusia revendică controlul exclusiv, în timp ce China își afirmă interesele ca stat „cvasiarctic”. Așadar, deși par parteneri strategici, punctele de fricțiune rămân”.
Prin urmare, scăparea de sancțiuni occidentale rămâne un obiectiv esențial al Kremlinului. În planul de pace inițial în 28 de puncte, elaborat de SUA și Rusia și prezentat săptămâna trecută Ucrainei, documentul prevede că „ridicarea sancțiunilor va fi discutată și convenită în etape și de la caz la caz”.