În mai puțin de un deceniu, Albania a trecut de la statutul de destinație necunoscută și ieftină la cel de magnet turistic internațional care atrage milioane de vizitatori anual, cei mai mulți din Germania, Italia, Polonia și Franța. Transformarea aduce însă cu sine și costuri: aglomerație, construcții masive, scumpiri și gunoaie. „Acum e ca Monaco. Nu mai e loc pentru localnici.”, spune o jurnalistă, citată de Politico.
La trei ore și jumătate de Tirana, un drum șerpuitor duce spre o plajă de 300 de metri la malul Mării Ionice. Jalë, odinioară un loc de campare gratuit pentru localnici, a devenit acum o plajă cu șezlonguri de 10 euro și cu șantiere pe ambele laturi ale drumului. Investitori mari promit să transforme satul liniștit într-un refugiu de lux pentru elitele lumii.
› Vezi galeria foto ‹
Schimbarea bruscă a Jalë-ului reflectă transformarea accelerată a Albaniei: dintr-o destinație naturală și puțin cunoscută, într-una aflată în plină explozie turistică, cu toate provocările sociale și de mediu pe care aceasta le aduce.
În timp ce o mare parte din lume era încă în lockdown în 2020, Albania și-a deschis porțile turiștilor. În 2021, peste 5,6 milioane de vizitatori au ajuns în țară – o creștere de 114% față de anul precedent. Succesul nu a fost doar rezultatul frontierelor deschise. Italia, Spania sau Portugalia deveniseră tot mai scumpe, iar Albania oferea plaje spectaculoase și natură sălbatică la costuri reduse. În 2020, o noapte într-un hotel pe plajă, cu mic dejun, costa 30 de euro, iar un șezlong doar 3 euro.
Rețelele sociale au amplificat fenomenul
În 2024, Albania avea peste 3,8 milioane de postări pe Instagram și peste 106 miliarde de vizualizări, apropiindu-se de nivelul unor destinații consacrate precum Italia și Grecia.
Numărul vizitatorilor a crescut de la 10 milioane în 2023 la 11,7 milioane în 2024, potrivit ministrului Turismului, Mirela Kumbaro. Pentru 2025, guvernul speră să depășească 15 milioane de turiști – într-o țară cu doar 2,7 milioane de locuitori. Turismul generează acum 8% din PIB și zeci de mii de locuri de muncă, devenind o dependență economică greu de abandonat pentru una dintre cele mai sărace țări din Europa. Cei mai mulți vizitatori vin din Germania, Italia, Polonia și Franța.
Albania mizează pe avantajul dimensiunilor reduse: turiștii pot explora în aceeași zi munții și plajele. „În mintea oamenilor, Albania rămâne ceva sălbatic și liber, ce nu mai găsești în restul Europei”, spune jurnalista Denada Jushi.
Pentru a atrage lanțurile internaționale, guvernul a scutit dezvoltatorii de hoteluri de patru și cinci stele de impozitul pe profit timp de 10 ani, o măsură valabilă până în 2027. Măsura a dat roade: Marriott, Meliá și Radisson au intrat pe piață, iar Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, plănuiește transformarea unei insule albaneze într-un complex de lux.
Criticii avertizează însă că plajele nu au capacitatea de a primi valurile de turiști și că mediul este sacrificat în numele dezvoltării. Aeroportul din Vlora, aflat aproape de o zonă protejată, a stârnit deja controverse, iar transferul apei din interior către resorturile de pe coastă a declanșat proteste. „Lăcomia a înlocuit planificarea responsabilă și dragostea pentru natură și patrie”, acuză Alfred Lela, purtător de cuvânt al opoziției.
Albania rămâne atractivă pentru cei care caută aventură în zone mai puțin dezvoltate, dar epoca vacanțelor ultra-ieftine a apus. Cheltuiala medie pe turist a crescut cu 20% în 2024, ajungând la 5 miliarde de euro la nivel național. Creșterea cererii aduce presiune pe lanțurile de aprovizionare și costuri mai mari prin importuri.
Localnicii sunt cei mai afectați: prețurile îi scot treptat de pe plajele pe care le frecventau, iar problemele de mediu amplifică nemulțumirea. „Gunoiul devine o problemă uriașă peste tot. Nicio municipalitate nu reușește să facă față, nu există reciclare”, spune Arben Kola, ghid turistic și activist de mediu.
Pe rețelele sociale, pe grupurile dedicate turismului în Albania sunt postate valuri de plângeri despre mizeria de pe drumuri și plaje, despre șantiere și prețuri în creștere. „Albania era odinioară ceva sălbatic – camping, tineret, distracție și natură”, își amintește jurnalista Jushi. „Acum e ca Monaco. Nu mai e loc pentru localnici.”