O descoperire neaşteptată din centrul Căii Lactee ar putea explica originea elementelor grele de pe Pământ

Gaura neagră supermasivă a Căii Lactee este înconjurată de o comoară surprinzătoare de metale grele, conform noilor observaţii ale Telescopului Spaţial James Webb (JWST), iar aceste metale ar putea oferi noi indicii despre cum a obţinut Pământul partea sa de elemente grele, transmite joi Live Science care citează un articol publicat pe 19 octombrie în The Astronomical Journal, continuând o lucrare publicată în The Astrophysical Journal în luna mai, notează Agerpres.

În astronomie, metalele se referă la orice element mai greu decât hidrogenul sau heliul, exemple comune incluzând oxigenul, carbonul, fierul sau aurul. Aceste elemente sunt create prin fuziune nucleară în inimile stelelor care ajung la sfârşitul vieţii lor, înainte de a fi pulverizate în spaţiu şi încorporate în noi generaţii de stele şi planete.

Materialul ar proveni din supernove

Oamenii de ştiinţă spun că materialul observat de JWST provine probabil din supernove, explozii stelare care au aruncat metalul în regiunea din jurul găurii negre Sagittarius A (Sgr A*), din centrul Căii Lactee.

"Ştim că există o gaură neagră în centrul galaxiei noastre care atrage materia, dar vedem că aceasta consumă mult mai puţină materie decât alte găuri negre supermasive şi că acest proces este mai lent", a declarat Nicole Ford, prima autoare a noii lucrări şi doctorandă în astrofizică la Universitatea McGill din Montreal, într-un comunicat. "O parte din înţelegerea motivului pentru care se întâmplă acest lucru înseamnă analizarea proprietăţilor materialelor disponibile pentru a fi consumate, inclusiv gazul, praful şi stelele care orbitează în jurul ei".

JWST orbitează în punctul Lagrange 2, care se află la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de Pământ, în direcţia opusă Soarelui. Telescopul a identificat semnăturile termice ale unor nori de gaz specifici care se înalţă în apropierea găurii negre, precum şi conţinutul de metal din aceşti nori.

"Aceste descoperiri ar putea îmbunătăţi înţelegerea modului în care metalele sunt distribuite în jurul găurilor negre supermasive din galaxiile mai îndepărtate, precum şi a proceselor care au furnizat Pământului multe dintre aceste elemente", au declarat cercetătorii de la McGill în comunicat. Prezenţa metalelor "influenţează cât de repede se răcesc gazele, ceea ce, la rândul său, influenţează cât de uşor poate fi atras gazul într-o gaură neagră", au adăugat ei.

Studiul anterior din The Astrophysical Journal a arătat că emisiile de gaze din apropierea găurii negre au fost influenţate de condiţiile din norii locali. Din păcate, acest lucru înseamnă că acest gaz cosmic nu poate servi drept unic indicator pentru cât de des a fost activă gaura neagră, au spus cercetătorii.