Schimbările climatice pun o presiune uriașă pe pădurile din România. Furtunile violente doboară suprafețe întregi de pădure, în timp ce seceta prelungită usucă tot mai mulți arbori. Apar și tot mai multe insecte care afectează sute de mii de hectare. Pentru a opri dezastrul, silvicultorii au început o cursă contra cronometru cu natura: derulează investiții de zeci de milioane de euro, folosesc tehnologii de ultimă generație cu care monitorizează pădurile și și testează în schemele de împădurire noi specii de arbori care să fie rezistenți în fața fenomenelor extreme.
Pădurile României se luptă cu cel mai mare inamic din ultimii ani: schimbările climatice. În Suceava, în urmă cu 10 ani, o furtună violentă a doborât peste 200.000 de metri cubi de lemn și a afectat 6.000 de hectare de pădure. Monoculturile de molid de aici, potrivite unui climat rece, cedează repede în fața fenomenelor extreme.
„Am început deja să consolidăm rezistența arboretelor prin introducerea și a altor specii”, a spus Cătălin Geamănar, șeful Ocolului Silvic Broșteni.
Pin PNRR, Romsilva a investit peste 110 milioane de lei în baraje de retenție în mai multe județe, printre care și în Suceava, Bacău, Neamț și Prahova. Doar în munții Prahovei au fost ridicate deja 21 de astfel de construcții.
„Încercăm să protejăm comunitățile din aval și infrastructura strategică prin astfel de lucrări, care ele sunt de fapt prima linie de apărare a acestor comunități ”, a spus și Adrian Lungu, șeful Ocolului Silvic Sinaia.
Eficiența barajelor este monitorizată cu tehnologie laser 3D. Scannerul analizează albiile și indică exact unde este nevoie de noi lucrări.
„Folosim acest scaner pentru a vedea cum anume se așează aceste pietre în terasament, iar în timp, panta se va reduce, iar viiturile torențiale își vor pierde din violență”, a explicat Mihai Niță, conferențiar universitar.
Un alt pericol uriaș este seceta. În Dâmbovița, la Ocolul Silvic Găești, 40% din pădure este afectată de acest fenomen, iar silvicultorii caută soluții.
„Aici avem un alt arbore uscat la fel, care a fost marcat, a început să crape și, alături, avem arbori verzi care deocamdată nu sunt uscați”, a spus inginerul Florin Stancu, șeful Ocolului Sivic Găești.
„Dacă cojim, cum am cojit aici, și dăm la o parte coaja până la lemn, până la alburn, constatăm aceste pete. Este o necroză. Deci, practic, aici larva s-a hrănit cu seva arborelui și, în timp, arborele se usucă”, a explicat el.
Peste 344.000 de hectare la nivel național sunt afectate de dăunători. În Munții Apuseni, situația este și mai gravă. Acolo au apărut gândacii de scoarță care au distrus 3.000 de hectare de pădure.
„După acea furtună din 2017 a urmat câțiva ani de secetă extremă, iar această secetă extremă a favorizat extinderea suprafețelor afectate de aceste ipide. Noi suntem în faza incipientă a unui proiect-pilot al cărui rol va fi de a identifica compoziția pădurii, care să crească reziliența acesteia pe viitor”, a spus Alin Moș, directorul Parcului Natural Apuseni.
Pentru a ține pasul cu ritmul alert al schimbărilor climatice, silvicultorii cer și adaptarea legislației.
„Cadrul legislativ trebuie să devină mai coerent, mai structurat, să ne sprijine în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a subliniat Daniel Robu, director general adjunct al Romsilva.
Fără păduri sănătoase, fenomenele extreme devin dezastre.
De aceea, Romsilva face investiții anuale, de peste 200 de milioane de lei, în infrastructură forestieră: de la lucrări hidrotehnice până la reîmpăduriri cu specii noi, mai rezistente.