Bulgaria a protejat două figuri controversate din Rusia de sancțiunile pe care Uniunea Europeană le pregătește împotriva Moscovei. Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, și oligarhul Vagit Alekperov, fondatorul Lukoil, au fost eliminați de pe lista neagră cu sancțiuni, după ce Bulgaria s-a folosit de dreptul de veto, citând „motive culturale și religioase”. Premierul Rumen Radev declarase anterior că nu va accepta sancționarea celor doi, relatează Euronews.
Patriarhul Kirill a scăpat, din nou, de sancțiunile Uniunii Europene, de această dată cu ajutorul Bulgariei. De asemenea, Sodia s-a opus și includerii pe lista neagră a lui Vagit Alekperov, miliardarul rus apropiat Kremlinului, care a fondat compania petrolieră Lukoil.
Bulgaria s-a folosit de dreptul de veto duminică, când a avut loc o întâlnire a ambasadorilor UE pentru a definitiva pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei. Ambele nume au fost eliminate definitiv de pe lista neagră pregătită de UE, au confirmat mai mulți diplomați pentru Euronews.
Nu a existat un acord final pe acest nou pachet de sancțiuni, dar au fost înregistrate progrese. Documentul ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul acestei săptămâni.
Eliminarea celor doi de pe lista de sancțiuni era așteptată. Bulgaria a anunțat anterior că se va folosi de dreptul de veto dacă este necesar. Mai mult, într-o declarație neobișnuită pentru un lider în funcție, având în vedere că pachetul de sancțiuni este încă negociat, premierul Rumen Radev a confirmat public că Bulgaria nu va permite sancționarea celor doi.
„Ce mesaj transmitem atunci când extindem sancțiunile și războiul în sfera religiei? Ne dăm seama unde duce asta?”, a declarat Radev.
Kirill, un personaj extrem de controversat cu influență politică și religioasă, a fost acuzat de răspândirea propagandei revizioniste pentru a justifica războiul din Ucraina. Sub conducerea sa, Biserica Ortodoxă Rusă a aprobat un document care cerea anihilarea independenței Ucrainei și descria invazia drept un „Război Sfânt”.
UE a încercat pentru prima dată să îl includă pe Kirill pe lista neagră în 2022. Însă Ungaria, condusă atunci de premierul Viktor Orbán, a blocat măsura, invocând libertatea religioasă.
Chestiunea a rămas în suspensie până în această primăvară, când noul guvern ungar condus de Péter Magyar a semnalat disponibilitatea de a-și schimba poziția.
Oficialii UE au profitat de această schimbare și au adăugat numele lui Kirill pe un proiect de listă cu persoane ce urmau să fie sancționate. Planul s-a lovit însă rapid de opoziția fermă a Bulgariei.
Deși Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Rusă sunt independente din punct de vedere administrativ, au patriarhi diferiți, ambele aparțin Ortodoxiei răsăritene, împărtășesc aceeași credință și aceeași doctrină și sunt legate prin relații culturale și istorice.
„Epoca cruciadelor s-a încheiat. Nu mă interesează Patriarhul Rusiei ca individ. Mă interesează faptul că el este conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, care este ortodoxă răsăriteană, la fel ca biserica noastră. Sunt preocupat pentru milioanele de oameni care aparțin acelei biserici”, a spus Radev.
A doua persoană pe care Radev a reușit să o protejeze este Vagit Alekperov, oligarhul rus care a fondat Lukoil. Alekperov a demisionat din funcția de președinte al companiei în 2022, pe fondul presiunii internaționale crescânde, dar a păstrat acțiuni la grupul energetic.
Radev a susținut că includerea lui Alekperov pe lista neagră ar însemna „să ne împușcăm singuri în picior”. Lukoil are o cerere de despăgubire de 3 miliarde de euro de la rafinăria Neftohim Burgas, cea mai mare din regiune.
Sofia a numit un administrator special la această rafinărie în noiembrie 2025, după ce administrația americană a impus sancțiuni severe împotriva Lukoil și a obligat compania multinațională să își scoată la vânzare operațiunile internaționale.
Rafinăria, care generează miliarde de euro cifră de afaceri anuală, nu mai folosește petrol rusesc.