Germania alocă 400 de milioane de dolari pentru achiziția de rachete Patriot pentru Ucraina
Publicat acum 1 ora si 25 minute
Uniunea Europeană se va confrunta din nou cu o luptă dificilă pentru a impune sancțiuni Patriarhului Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. După ce Ungaria și-a ridicat veto-ul de lungă durată, Bulgaria a apărut ca noul obstacol în calea deciziei, care necesită unanimitate, potrivit Euronews.
Opoziția a fost confirmată joi de noul prim-ministru al țării, Rumen Radev, înainte de a zbura la Bruxelles pentru a participa la primul său summit UE.
„Ce mesaj transmitem atunci când extindem sancțiunile și războiul în sfera religiei? Ne dăm seama unde duce acest lucru?”, a declarat Radev reporterilor de la Sofia.
„Era cruciadelor s-a încheiat. Nu sunt interesat de Patriarhul Rus ca individ. Sunt interesat de faptul că el este conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, care este ortodoxă răsăriteană, la fel ca biserica noastră. Sunt îngrijorat de milioanele de oameni care aparțin acestei biserici.”
Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Rusă sunt independente din punct de vedere administrativ, cu patriarhi diferiți, dar ambele aparțin Bisericii Ortodoxe de Răsărit, împărtășesc aceeași credință și dogmă și sunt legate prin legături culturale și istorice.
Biserica Ortodoxă de Răsărit este principala confesiune în multe țări din Europa de Est, inclusiv Rusia, Bulgaria și Ucraina.
Miercuri, ministrul bulgar de externe, Velislava Petrova-Chamova, și-a exprimat opoziția față de sancționarea Patriarhului Kirill, argumentând că propunerea ar fi pur „simbolică” - chiar dacă restricțiile ar introduce o interdicție de călătorie și ar îngheța activele deținute de UE.
Sancțiunile, a spus ea, „nu au niciun efect economic, ci mai degrabă au potențialul de a fi contraproductive, deoarece creează un mediu în care se poate desfășura propagandă antieuropeană, în special în sensul că Europa se amestecă în afacerile bisericești. Prin urmare, nu considerăm că acest lucru este productiv.”
Kirill, o figură extrem de controversată, cu influență atât religioasă, cât și politică, a fost acuzat că a răspândit propagandă revizionistă pentru a justifica războiul din Ucraina.
Sub conducerea sa, Biserica Ortodoxă Rusă a aprobat un document care cerea anihilarea independenței Ucrainei și descria invazia drept un „Război Sfânt”.
UE a încercat pentru prima dată să-l includă pe Kirill pe lista neagră în 2022. Dar Ungaria, sub conducerea prim-ministrului de atunci, Viktor Orbán, a blocat mișcarea, numind-o o problemă de libertate religioasă.
Veto-ul a făcut titluri și a provocat indignare în rândul altor țări. Problema a rămas latentă până luna trecută, când noul guvern maghiar condus de Péter Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a continua această mișcare, așa cum a relatat Euronews.
Oficialii UE au profitat de schimbarea de direcție și au adăugat numele lui Kirill pe cea mai recentă listă de persoane care urmează să fie sancționate.