Apocalipsa Apei: Viața în Câmpina, ca o distopie, după 7 zile fără apă. Înapoi în timp, la cozi și „liste”
Publicat acum 8 ore si 10 minute
Ipoteza că un interlop român ar fi comandat furtul Coifului de la Coțofenești de la muzeul din Drents, ca monedă de schimb pentru eliberarea unui criminal, nu se mai regăsește în rechizitoriul întocmit de procurorii olandezi.
Informații că jaful ar fi fost comis la comanda lumii interlope românești au apărut acum două luni în presa din Oanda. RTL Nieuws relata că cele trei brățări dacice și coiful de aur de la Coţofeneşti ar fi fost furate ca monedă de schimb pentru ca un criminal român să scape de pedeapsa cu închisoarea, declarau surse apropiate anchetei citate de site-ul de ştiri al postului de televiziune olandez.
Această persoană ar fi vrut să înapoieze casca şi brăţările în schimbul reducerii sau anulării pedepsei sale, potrivit sursei citate. RTL Nieuws preciza că nu a aflat despre ce criminal este vorba.
Deşi poliţia continuă să investigheze şi alte piste, „se pune din ce în ce mai mult accentul pe un comanditar român”, afirma o sursă apropiată anchetei.
Parchetul olandez nu a dorit atunci să comenteze acest aspect: „Nu putem spune nimic despre existenţa unui comanditar. Prin urmare, sugestiile şi afirmaţiile dumneavoastră, bazate pe surse, rămân în întregime responsabilitatea dumneavoastră”, a transmis Parchetul. „Este un caz foarte delicat. Dacă Olanda vorbeşte despre un comanditar român, se va declanşa imediat un scandal diplomatic”, a explicat sursa.
Acum, această ipoteză nu se mai regăsește în rechizitoriu, iar surse au declarat pentru presa olandeză că s-a încercat astfel să se evite un scandal diplomatic.
Tot RTL Nieuws relata despre implicarea în jaful tezaurului dacic de la Muzeul Drents a clubului moto Hardliners, înființat în Olanda în 2019 în penitenciar de foşti lideri ai Hells Angels (organizație criminală interzisă de instanță).
Conform rechizitoriului, procurorii olandezi spun că probele indică în mod clar că tezaurul nu a fost topit.
"Este evident că primul obiectiv, recuperarea obiectelor de artă, nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele", se arată în rechizitoriu.
În anchetă, olandezii au folosit inclusiv investigatori sub acoperire. Polițiștii sub acoperire s-au prezentat drept colecționari de artă, au intrat în contact cu fratele unuia dintre suspecți, surprins anterior de camerele de supraveghere ale Muzeului Drents. I-au promis acestuia 500.000 de euro și i-au oferit un telefon mobil pentru a păstra legătura. Ulterior, bărbatului i-au mai fost oferiți 5.000 de euro pentru a furniza mai multe informații. El ar fi declarat că obiectele există și nu au fost topite, însă nu cunoaște locația exactă. Potrivit surselor olandeze, anchetatorii au mai oferit ulterior 400.000 de euro în încercarea de a recupera tezaurul, însă suspectul ar fi refuzat, considerând suma prea mică.
Furtul a fost comis în ianuarie, când hoţii înarmaţi cu exploziv au intrat în Muzeul Drents şi au spart vitrinele pentru a fura coiful de aur de la Coțofenești şi trei brăţări din aur. Aceste comori arheologice fuseseră împrumutate de la Muzeului Naţional de Artă a României (MNIR). Directorul instituţiei a fost demis imediat pentru decizia sa de a împrumuta aceste artefacte.