Oprirea pentru aproape două luni a unității 6 de la centrala nucleară Kozlodui poate pune presiune pe sistemul energetic din regiune și, implicit, pe România. Reactorul de aproximativ 1.000 MW intră joi în revizie și ar urma să revină abia la sfârșitul lui noiembrie. Asociația Energia Inteligentă avertizează că, în serile reci, România ar putea depinde mai mult de importuri, iar energia din orele de vârf s-ar putea scumpi.
Unitatea 5 de la Kozlodui continuă să funcționeze, însă producția sa depinde și de nivelul Dunării și de cantitatea de apă disponibilă pentru centrală.
Oprirea unității 6 este una planificată, dar vine într-o perioadă în care consumul de electricitate începe să crească seara, odată cu scăderea temperaturilor și cu zilele tot mai scurte.
Asociația Energia Inteligentă arată că, în ultimele perioade similare, consumul de seară din România s-a situat în jurul a 6.400-6.700 MW. Problema apare atunci când producția internă nu este suficientă, iar România trebuie să cumpere energie din afara țării.
Problema apare dacă și vecinii au nevoie de energie în același timp
Riscul nu ține doar de câtă energie produce România, ci și de ce se întâmplă în țările din jur.
Dacă temperaturile scad în același timp în România, Ungaria și Balcani, consumul crește în toată regiunea. Dacă, în plus, vântul este slab sau apar probleme la alte centrale, cantitatea de energie disponibilă pentru export se reduce, iar importurile pot deveni mai scumpe și mai greu de găsit.
Bulgaria poate continua să exporte electricitate chiar și cu unitatea 6 oprită, dar cantitatea disponibilă depinde de producția celorlalte centrale și de propriul consum. Ungaria poate ajuta la transferul energiei din Europa Centrală, însă și ea are nevoie de importuri.
Pentru a arăta cât de repede se poate micșora rezerva de siguranță, AEI dă un exemplu ipotetic: la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import. Dacă ar putea aduce din afara țării doar 2.500 MW, ar rămâne un deficit de 200 MW, care ar trebui acoperit prin producție suplimentară, reducerea consumului sau alte măsuri de echilibrare.
Asociația subliniază că este vorba despre un scenariu de analiză, nu despre o prognoză pentru o anumită zi.
AEI: Nu există motive pentru a anticipa pene generalizate de curent
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, estimează că România va putea acoperi consumul în majoritatea serilor din octombrie.
Situația poate deveni însă mai dificilă în serile reci, cu vânt slab și eventuale avarii suplimentare. Atunci, marja de siguranță a sistemului energetic se poate reduce considerabil.
„Oprirea Kozlodui 6 crește presiunea asupra acestei marje; singură, nu justifică anticiparea unor întreruperi generalizate”, arată analiza.
Norii pot pune și ei presiune asupra sistemului, nu neapărat seara, când panourile fotovoltaice oricum produc foarte puțin, ci în timpul zilei. O producție solară mai mică înseamnă mai puțină energie pentru încărcarea bateriilor și mai puține posibilități de a păstra apa din hidrocentrale pentru orele de consum maxim.
Primul efect ar putea fi energia mai scumpă în orele de vârf
Cel mai probabil efect al acestei situații nu este lipsa energiei, ci creșterea prețurilor în orele în care cererea este mare.
Atunci când producția disponibilă scade, sistemul trebuie să apeleze la surse mai scumpe. Pentru furnizori, asta înseamnă costuri și riscuri mai mari, care se pot regăsi ulterior în ofertele făcute consumatorilor.
„Facturile nu cresc automat astăzi, dar costul vulnerabilității poate ajunge în contractele viitoare”, avertizează Dumitru Chisăliță.
Președintele AEI critică și lipsa unei prezentări publice clare din partea autorităților privind situația din serile dificile: câtă producție este disponibilă, câtă energie poate fi importată în mod real și ce rezerve există dacă apare o avarie suplimentară.
„Revizia de la Kozlodui era cunoscută. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea”, concluzionează Dumitru Chisăliță.