Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat vineri, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN că există în continuare riscul ca România să piardă multe miliarde de euro din PNRR, din cauza unor jaloane care nu au fost îndeplinite sau pentru care există în continuare neclarități. El a mai precizat că o decizie a Comisiei Europene (CE) privind cererea de plată 5 ar urma să vină la finalul săptămânii viitoare.
„În acest moment suntem încă în contact cu colegii de la comisie. După cum știți, săptămâna trecută a fost ultima zi în care am putut depune documente.
Estimăm că la finalul săptămânii viitoare vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 5 și, probabil, la finalul lunii noiembrie vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 6, urmând ca după ce primim aceste două înștiințări oficiale, să avem la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și a aduce alte documente justificative care să demonstreze că România a făcut acele investiții sau acele reform, însă, din lipsa coordonării, din lipsa capacității administrative din aceste ultime luni nu am putut depune toate documentele.
Cum foarte bine ați spus, riscul este ca din două cereri de plată, care însumează 6,4 miliarde de euro, riscul este să pierdem undeva în jur de 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate. Însă, cel puțin pe cererea 5, datele și discuțiile cu colegii de la comisie din ultima săptămână ne arată o oarecare îmbunătățire a situației, dar, cum am spus, săptămâna viitoare estimăm că vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 5 și undeva la finalul lunii noiembrie, poate chiar în primele zile din decembrie, o decizie în ceea ce privește cererea de plată 6”, a explicat ministrul.
Acesta a mai explicat că două jaloane importante, referitoare la Agenția Națională de Integritate (ANI) și la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), se află în continuare pe lista de jaloane din PNRR cu risc.
„Sunt două jaloane foarte mari care sunt considerate reforme, cea referitoare la Legea ANI și cea referitoare la AMEPIP, în care există în continuare risc, sunt în cererea de plată 6. Există în continuare un risc ridicat să pierdem sume.
Am încercat cel puțin pe cel cu ANI, am încercat să convingem Comisia Europeană că Ministerul Investițiilor și ANI, respectiv Ministerul Justiției, și-a îndeplinit obligația conform înțelegerii din PNRR, iar adresele care au fost transmise de la Guvern în ultima perioadă, în septembrie, de fapt, nu au făcut decât să fie declarații politice. Încă nu vă pot spune. Comisia încă judecă atât scrisoarea transmisă de șeful Cancelariei Jurca și secretarul general de la USR de la acel moment, cât și argumentele date de noi în ultimele săptămâni, dar vă pot confirma că în continuare cele două jaloane sunt în zona de risc și chiar de risc ridicat”, a mai adăugat Mihai Ghigiu.
Întrebat cu cine a avut aceste discuții, ministrul a răspuns că:
„Am avut discuții atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene, care gestionează fondurile europene pe zona de coeziune, cât și zona de PNRR, inclusiv premierul Luca Niculescu, în discuția cu doamna președintă a Comisiei Europene, fără să intre în detalii, a insistat pe ideea să fie analizate documentele în ceea ce privește îndeplinirea țintelor, nu alte aspecte politice, cât și colegii mei la nivel tehnic, v-am zis, chiar și în aceste zile au mai avut videoconferințe, schimb de e-mailuri pentru a explica, acolo unde cei din comisie nu le era clar anumite aspecte.
Noi am insistat, ceea ce este și corect. România și-a îndeplinit jalonul privind ANI, a întărit capacitatea Agenției, a transpus în legislație și a încercat să închidă toate portițele în ceea ce privește posibilitatea de a scăpa, ca să zic așa, de consecințele unei decizii a ANI sau a instanței. Deci, din punctul nostru de vedere, tehnic, toate obligațiile au fost îndeplinite”, a încheiat Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu.
Ce este PNRR și de ce este important pentru țara noastră
PNRR înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență. Este un program prin care Uniunea Europeană a dat bani statelor membre ca să-și repună economiile pe picioare după criza provocată de pandemia de COVID-19.
Banii vin dintr-un fond european comun, numit NextGenerationEU: Uniunea s-a împrumutat de pe piețe în numele tuturor țărilor, apoi a împărțit sumele mai departe.
O parte sunt granturi, adică bani nerambursabili, pe care nu trebuie să-i dai înapoi. Cealaltă parte sunt împrumuturi, cu o dobândă mult mai mică decât ar obține România pe cont propriu.
Iar pentru România, miza era uriașă. Zeci de miliarde de euro, cea mai mare sumă pe care țara a avut-o vreodată la dispoziție pentru investiții: autostrăzi, căi ferate, spitale noi, școli, creșe, clădiri renovate. Bani cu care se construiește ce nu s-a construit în decenii.
Însă acești bani nu vin fără condiții. Ca să-i primești, trebuie să bifezi ținte și reforme. Reforme clare, la termene fixe.
PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro – circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.
Planul a fost renegociat și redus de trei ori: prima oară în decembrie 2023, ultima dată în iulie 2026. Valoarea totală a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept „bani pierduți”, întrucât o bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.