Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că legea integrităţii cu acel „amendament Fritz” se află pe lista de jaloane din PNRR cu risc, însă România a transmis clarificări Comisiei Europene. El a mai precizat că documentele puse la dispoziţie vor clarifica majoritatea îngrijorărilor ridicate de Executivul comunitar, notează Agerpres.
Întrebat dacă România ar putea fi sancţionată cu suspendarea unei părţi din suma aferentă jalonului, respectiv 770 de milioane de euro, ministrul a răspuns:
„În acest moment există acel jalon gestionat de Agenţia Naţională de Integritate pe lista de jaloane cu risc. Comunicarea care s-a făcut în perioada Guvernului interimar cred eu că a complicat puţin situaţia, însă, la acest moment încercăm, facem toate eforturile să explicăm Comisiei că absolut tot ce ţine de acel jalon este îndeplinit".
Ministrul Proiectelor Europene a subliniat că au fost transmise clarificări Comisiei Europene.
„Am transmis documente. Cred că şi ieri s-au transmis o serie de documente. Nu avem încă un răspuns. Exact cum am spus mai devreme, este un jalon aflat pe lista de risc. Am transmis clarificări Comisiei Europene.
Dialogul care a fost purtat până acum cu Guvernul României cred eu că nu ne-a ajutat, însă cred că documentele pe care le-am pus la dispoziţie vor clarifica majoritatea îngrijorărilor ridicate de Comisia Europeană", a spus el.
Mihai Ghigiu a adăugat că Executivul comunitar a primit o scrisoare în care secretarul general al Guvernului interimar Bolojan şi şeful Cancelariei "au detaliat cum au considerat dânşii de cuviinţă la momentul respectiv că ar fi probleme, ar fi neclarităţi referitoare la acest jalon".
„Sunt mai multe documente care au fost transmise Comisiei, însă este o scrisoare pe care secretarul general al Guvernului de la acel moment şi şeful Cancelariei au transmis-o Comisiei Europene, în care au detaliat cum au considerat dânşii de cuviinţă la momentul respectiv că ar fi probleme, ar fi neclarităţi referitoare la acest jalon.
Cred că dacă acea scrisoare ar fi fost mai fermă că România şi-a îndeplinit obligaţiile, astăzi nu am fi avut acest jalon pe lista de riscuri", a subliniat demnitarul.
Ce prevede „amendamentul Fritz” din Legea ANI
Controversatul „amendament Fritz”, depus de PSD la Legea ANI, stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Amendamentul a fost contestat la CCR și de un grup de parlamentari de la USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege.
Scandalul a ajuns până la Bruxelles
Două dintre cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European, PPE și Renew Europe, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata a 770 de milioane de euro către România dacă noua lege privind integritatea nu este modificată.
Solicitarea apare într-o scrisoare semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer, trimisă pe 24 august Ursulei von der Leyen. Cei doi cer Comisiei Europene să transmită rapid Bucureștiului că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană.
Este vorba despre o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR, pentru care România trebuie să închidă până la 31 august mai multe jaloane, printre ele și reforma legislației privind integritatea.
După aceasă scrisoare, Comisia Europeană a anunțat că legea ANI va fi evaluată în cadrul celei de a şasea şi ultima cerere de plată
