Antena 3 CNN › Economic › S&P menține rating-ul BBB- pentru România, cu perspectivă negativă. Ce arată raportul agenției și ce înseamnă asta

S&P menține rating-ul BBB- pentru România, cu perspectivă negativă. Ce arată raportul agenției și ce înseamnă asta

Mia Lungu
3 minute de citit Publicat la 23:06 02 Oct 2026 Modificat la 23:36 02 Oct 2026
S&P a menținut „BBB-” ca rating de țară pentru România. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Getty Images

S&P a menținut ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și perspectiva negativă, potrivit raportului publicat vineri seara. Agenția spune că ajustarea fiscală din 2026 și absorbția ridicată a fondurilor europene au ajutat România să evite retrogradarea, dar avertizează că prelungirea crizei politice și lipsa unui plan credibil pentru bugetele din 2027 și 2028 pot pune ratingul în pericol.

Evaluarea S&P vine după rapoartele Fitch din 31 iulie şi Moody's din 7 august, ambele agenţii hotărând menţinerea ratingurilor şi a perspectivei negative atribuite României.

Ce spune S&P despre România

S&P pornește de la premisa că România va reuși să formeze un guvern care să vină cu un plan bugetar credibil pentru 2027 și 2028. Agenția arată că, în ciuda blocajului politic din ultimele luni și a mai multor tentative eșuate de învestire a unui premier, reducerea deficitului și absorbția fondurilor europene au continuat în 2026.

Totuși, avertismentul este clar: dacă negocierile pentru formarea unui guvern se prelungesc și afectează reducerea deficitului în 2027 și 2028, ratingul României ar putea fi coborât. S&P atrage atenția că un asemenea scenariu ar putea duce și la pierderea încrederii investitorilor, costuri mai mari de finanțare și presiuni suplimentare asupra economiei.

Agenția estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, din cauza măsurilor de reducere a deficitului, inflației ridicate și scăderii puterii de cumpărare. Pentru 2027, S&P estimează o revenire, cu o creștere economică de 2,25%.

În privința finanțelor publice, S&P estimează că deficitul va coborî la 6,25% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025, apoi la 5,8% în 2027 și 5% în 2028. În același timp însă, datoria publică netă ar urma să ajungă la aproximativ 60% din PIB în 2027, iar costurile cu dobânzile vor continua să crească. 

Un alt semnal de alarmă vine din zona inflației. S&P estimează o rată medie de 8,3% în 2026 și consideră că presiunile asupra prețurilor și asupra cursului vor împiedica BNR să reducă dobânzile în viitorul apropiat. Agenția se așteaptă ca inflația să revină în intervalul țintit de BNR abia în 2028.

Scenariul pozitiv

S&P ar putea revizui perspectiva României de la negativă la stabilă dacă deficitele externe și fiscale se reduc, oprind deteriorarea poziției fiscale și externe a țării. Un astfel de scenariu ar fi susținut de un plan credibil de politici pe termen mediu, eventual bazat pe un consens politic larg, precum și de revenirea creșterii economice.

Scenariul negativ

S&P ar putea retrograda ratingul României dacă procesul prelungit de formare a unui guvern, după prăbușirea coaliției din mai 2026, va împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Agenția avertizează că lipsa unei traiectorii fiscale și de politici credibile ar putea pune în pericol consolidarea bugetară și ar putea duce la deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și presiuni mai mari asupra balanței de plăți.

O retrogradare ar putea fi luată în calcul și dacă presiunile externe se intensifică, de exemplu dacă perturbările de pe piața energiei afectează așteptările privind inflația pe termen mediu și, în același timp, slăbesc semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și situația fiscală.

Nazare, înainte de raportul S&P: „Avem un argument forte - execuţia bugetară”

Legat de raportul Standard & Poor's aşeptat vineri, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că ţara noastră are un argument forte în execuţia bugetară.

„Am avut discuţii intense cu S&P, inclusiv la misiunea în format fizic pe care au avut-o la Bucureşti, întâlniri tehnice la Ministerul de Finanţe, întâlniri cu premierul Ilie Bolojan, contacte inclusiv după ce a plecat delegaţia de aici şi înainte de a ajunge la Bucureşti. E prematur şi nu vreau să dau pronosticuri, pentru că situaţia e complicată datorită turbulenţelor politice, dar avem un argument forte - execuţia bugetară. O ajustare de 1,6% din PIB faţă de execuţia anului trecut, aproape 27 de miliarde, este un argument foarte puternic şi mizez pe acest argument pentru raportul care va fi publicat vineri”, a transmis luni, în Parlament, ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, un buget credibil pe 2027 şi respectarea acestuia în execuţia anului viitor ar putea crea premisele pentru îmbunătăţirea perspectivei de rating a României şi pentru reducerea costurilor de finanţare.

Toate cele trei mari agenţii de agenţii de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody's şi Fitch) aveau deja o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, care plasa ţara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).

Citește mai multe din Economic
» Citește mai multe din Economic
TOP articole