Un cercetător a izbucnit în lacrimi după ce a făcut în junglă o descoperire pe care o aștepta de 13 ani
Publicat acum 6 ore si 4 minute
Antarctica pare să treacă printr-o serie de schimbări "abrupte" şi interconectate, cu consecinţe potenţial catastrofale pentru întreaga lume, au avertizat cercetătorii în urma unui studiu publicat miercuri în jurnalul ştiinţific Nature şi citat de agenţiile AFP şi Reuters, conform Agerpres.
Oamenii de ştiinţă, majoritatea din Australia, au subliniat existenţa unor "dovezi emergente ale schimbărilor rapide" în mediul antarctic: retragerea banchizelor, încetinirea curenţilor oceanici, topirea calotei glaciare şi ameninţări la adresa anumitor specii, cum ar fi pinguinii imperiali.
"Apar dovezi ale unor schimbări rapide, interconectate şi care uneori se auto-perpetuează în mediul antarctic", se arată în articol, conform sursei citate. Studiul a colectat date din observaţii, carote de gheaţă şi jurnale de bord ale navelor pentru a cartografia schimbările pe termen lung în zona gheţii marine, punând în context declinul rapid din ultimii ani.
› Vezi galeria foto ‹
"O schimbare de regim a redus întinderea gheţii marine din Antarctica mult sub variabilitatea naturală din secolele trecute şi, în anumite privinţe, este mai bruscă, neliniară şi potenţial ireversibilă decât pierderea gheţii marine din Arctica", se arată în studiu, cu refere la topirea gheţii de la Polul Nord.
"Antarctica prezintă semne îngrijorătoare în ceea ce priveşte gheaţa, oceanul şi ecosistemelor sale. Unele dintre aceste schimbări abrupte vor fi greu de stopat şi vor avea consecinţe pentru generaţiile viitoare", a declarat pentru AFP Nerilie Abram, cercetătoare la Universitatea Naţională Australiană şi autoare principală a studiului.
Oamenii de ştiinţă avertizează de mulţi ani asupra riscurilor reprezentate de schimbările climatice induse de om pentru Antarctica şi asupra consecinţelor potenţial catastrofale pentru viitor, cum ar fi creşterea nivelului oceanelor, cauzată de topirea gheţii.
Însă, studiul arată, de asemenea, modul în care aceste schimbări sunt interconectate şi pot, la rândul lor, să exacerbeze schimbările climatice, a subliniat Nerilie Abram.
Retragerea banchizelor, spre exemplu, reduce capacitatea acestora de a reflecta energia solară (efectul de albedo), amplificând astfel încălzirea globală.
Institutul Britanic de Cercetări Polare (BAS) a arătat, de asemenea, într-un studiu publicat în iunie, că numărul pinguinilor imperiali din colonii scade mai rapid decât se estimase anterior din cauza retragerii banchizelor.
Încetinirea curentului oceanic antarctic şi topirea calotelor glaciare se influenţează reciproc, un cerc vicios pe care oamenii de ştiinţă îl numesc buclă de retroacţiune. Aceste fenomene încurajează la rândul lor încălzirea globală sau creşterea nivelului oceanelor, pe termen lung.
Oamenii de ştiinţă au declarat deja că regiunea din Antarctica de Vest a calotei glaciară este expusă riscului de colaps ireversibil din cauza creşterii temperaturilor. Spre deosebire de banchize, topirea acesteia creşte nivelul oceanelor, un fenomen care probabil va dura timp de mai multe secole şi va persista chiar şi în cazul unei stabilizări a climei.
Această zonă a Antarcticii conţine suficientă apă îngheţată pentru a creşte nivelul oceanelor planetei cu aproximativ şase metri. Jumătate din această masă, echivalentă cu o creştere a nivelului oceanelor cu aproximativ trei metri, este expusă riscului de colaps ireversibil în viitorul apropiat.
În concluzie, autorii estimează că "singura modalitate sigură de a reduce riscul unor schimbări bruşte în mediul antarctic este de a realiza reduceri rapide şi profunde ale emisiilor de CO2 în acest deceniu" şi de a limita încălzirea cât mai aproape de pragul de 1,5 grade Celsius peste temperaturile din perioada preindustrială, cea mai ambiţioasă limită prevăzută în Acordul de la Paris.