Ryanair anunță o schimbare privind bagajele. Noua regulă se va aplica din noiembrie
Publicat acum 20 minute
Senatul Franței a aprobat, miercuri, un proiect de lege care i-ar face pe protestatari responsabili financiar pentru pagubele provocate în timpul manifestațiilor de stradă, scrie Euronews.
Senatorii au adoptat o variantă extinsă a proiectului cu 229 de voturi pentru și 105 împotrivă, cu sprijinul alianței dintre dreapta și centru, care deține majoritatea în Senat.
Legea ajunge acum în Adunarea Națională, profund divizată politic, unde va fi dezbătută și supusă votului.
Proiectul, cunoscut drept legea „vandalii plătesc”, prevede că un participant la un protest ar putea fi obligat să plătească până la 10.000 de euro pentru pagube și acte de vandalism chiar dacă nu le-a comis el însuși, dacă a continuat să manifesteze în apropiere sau a făcut parte din același grup cu autorii. Textul prevede totodată folosirea pe scară mai largă a dronelor deasupra manifestațiilor.
Inițiativa a apărut după revoltele izbucnite în mai, după ce Paris Saint-Germain a învins-o pe Arsenal în finala Ligii Campionilor. Proiectul a căpătat însă o nouă importanță după ce protestele împotriva inegalităților și a scumpirilor au degenerat în violențe pe 17 octombrie, când mii de magazine și firme au fost vandalizate sau jefuite.
Franța se confruntă de mai bine de o lună cu un val de proteste, început de elevii de liceu care au blocat școlile cerând soluții pentru lipsa profesorilor, renovarea clădirilor degradate și schimbarea platformei de admitere la universități.
Lor li s-au alăturat sindicatele și protestatarii din mișcarea „vestelor galbene”, pe fondul unei crize sociale tot mai adânci, legate de costul vieții și de serviciile publice.
Vorbind în Parlament, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a subliniat „urgența” unui răspuns la pagubele și scenele de haos din 17 octombrie.
„Nu mai putem permite ca marea majoritate a concetățenilor noștri să plătească pentru o minoritate de vandali”, a declarat el.
La rândul său, premierul Sébastien Lecornu a declarat că proiectul este „absolut esențial”, după jafurile și incendiile din timpul recentelor manifestații din toată Franța.
Criticii avertizează asupra efectelor asupra familiilor vulnerabile
Criticii legii avertizează că persoane care nu au produs personal nicio pagubă ar putea fi totuși trase la răspundere financiar, dacă se stabilește că au participat în cunoștință de cauză la un grup format pentru a comite acte de vandalism.
Proiectul ar permite, de asemenea, poprirea alocațiilor sociale și a ajutoarelor pentru locuință pentru acoperirea pagubelor, prevedere criticată de parlamentarii de stânga și de organizațiile pentru drepturile omului.
Amnesty International a avertizat că aceste măsuri ar putea împinge „familiile deja marginalizate și mai adânc în sărăcie”.
Sindicatele îl acuză pe Emmanuel Macron că încearcă să îngrădească dreptul fundamental al francezilor de a protesta. Într-o scrisoare deschisă publicată în Le Monde, sindicatele de stânga și Liga Franceză pentru Drepturile Omului au cerut abandonarea legii, pe care o consideră un atac grav la adresa libertății de a manifesta și un pas major înapoi pentru statul de drept.
Éric Coquerel, din partidul de stânga radicală La France Insoumise, a avertizat că legea ar însemna sfârșitul manifestațiilor de stradă în Franța, pentru că oamenii nu ar mai vrea să riște să plătească până la 10.000 de euro pentru acte de vandalism pe care nu le-au comis.
Dezbaterea are loc în plină precampanie prezidențială. Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National și favorită pentru alegerile de la primăvară, susține că ideea legii a aparținut inițial partidului său și a promis că pagubele vor fi plătite de cei care provoacă revoltele.
„Vandalii vor plăti, iar dacă le va lua toată viața să plătească, atunci își vor petrece toată viața plătind”, a declarat Le Pen la mitingul de lansare a campaniei, de la Orléans.
Nu este prima dată când un guvern european înăsprește măsurile de securitate ca răspuns la proteste violente.
În Italia, un nou decret de securitate introduce pedepse mai dure pentru protestele violente, inclusiv închisoare între patru și 12 ani pentru organizarea grupurilor implicate în manifestații violente.