Angajamentele la nivel mondial pentru limitarea încălzirii globale rămân în mare măsură insuficiente şi plasează lumea pe o traiectorie de încălzire de 2,6 grade Celsius pe parcursul acestui secol, a avertizat miercuri Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), reamintind necesitatea unor demersuri drastice şi imediate, notează Agerpres.
Lumea se află "periculos de departe de obiectiv" şi "nu mai poate evita depăşirea limitei de 1,5 grade Celsius", cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015, a declarat Antonio Guterres, secretarul general al ONU, cu ocazia lansării raportului anual al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) privind decalajul dintre emisii şi obiectivele climatice.
Conform raportului, chiar dacă naţiunile îşi vor respecta angajamentele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, temperaturile globale ar fi, la sfârşitul secolului, cu 2,6 grade Celsius mai ridicate în raport cu cu nivelurile preindustriale.
Aceste estimări sunt mai sumbre decât cele de anul trecut - încălzire de la 2,3 grade Celsius la 2,5 grade Celsius - în special ca urmare a retragerii Statelor Unite, al doilea cel mai mare poluator mondial, din Acordul de la Paris şi a revizuirii estimărilor privind emisiile istorice.
În contextul politicilor actuale, fără a ţine cont de angajamentele luate pentru îmbunătăţirea situaţiei, încălzirea globală ar putea ajunge chiar la 2,8 grade Celsius până în 2100, adică dublul nivelului actual, în timp ce lumea se confruntă deja cu numeroase fenomene climatice extreme (inundaţii mortale, valuri de căldură brutale, incendii incontrolabile), precum cele care au afectat Europa în această vară.
"Eşec istoric"
"Consecinţele sunt deja devastatoare", dar asta "nu înseamnă, totuşi, că trebuie să renunţăm", a subliniat Guterres, cu trei săptămâni înainte de cea de-a 31-a conferinţă a ONU privind schimbările climatice, COP31, care se va desfăşura între 9 şi 20 noiembrie în Turcia.
Emisiile de gaze cu efect de seră, asociate cu arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale, se menţin "la niveluri record" în 2025. Iar planurile naţionale privind clima şi politicile actuale sunt "periculos de insuficiente", însă "dispunem de instrumentele necesare pentru a schimba cursul şi a ne îndepărta de prăpastie", a estimat responsabilul ONU.
Dintre cei şase cei mai mari emiţători, datele preliminare pentru 2025 indică o creştere a emisiilor în Statele Unite, Indonezia şi China, şi o scădere în India, Rusia şi Uniunea Europeană.
Posibilitatea de a menţine încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius "a dispărut", se afirmă în raport, după "decenii de acţiuni insuficiente în domeniul climei", în special din partea ţărilor bogate din G20, responsabile pentru trei sferturi din emisii.
"Este vorba de un eşec istoric al conducerii politice. Datele ştiinţifice sunt clare de zeci de ani, dar guvernele au preferat să amâne deciziile în loc să acţioneze. Consecinţele se vor măsura în vieţi pierdute, nu doar în grade de încălzire", a declarat Mohamed Adow, directorul Power Shift Africa, organizaţie care caută să mobilizeze opinia publică în Africa pe tema schimbărilor climatice.
Oamenii de ştiinţă avertizează că fiecare fracţiune de grad suplimentară peste pragul de 1,5 grade Celsius sporeşte frecvenţa fenomenelor meteorologice extreme şi probabilitatea unor schimbări ireversibile pentru planetă, de la dispariţia recifelor de corali până la topirea permafrostului.
"Fereastra de oportunitate se închide"
Raportul conţine, totuşi, şi un scenariu mai favorabil, în care încălzirea ar atinge un nivel maxim de 1,7 grade Celsius sau de 1,8 grade Celsius, înainte de a reveni sub 1,5 grade Celsius până în 2100.
Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile globale ar trebui să scadă cu 18% până în 2030, cu 45% până în 2035 şi cu 69% până în 2040, comparativ cu nivelul din 2025.
Prin comparaţie, îndeplinirea angajamentelor climatice actuale va duce doar la o scădere de 5-8% până în 2030 şi de 11-15% până în 2035, potrivit ONU.
"Momentul decisiv - cel în care totul se decide - a sosit; este acum, nu mai târziu", a declarat Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, avertizând că "fereastra de oportunitate se închide".
Pentru aceasta, ţările vor trebui să-şi "amplifice" progresele deja realizate - capacitatea mondială în domeniul energiilor regenerabile a crescut de trei ori mai repede decât se preconiza, iar implementarea energiei solare fotovoltaice s-a multiplicat de şapte ori - şi să-şi "accelereze dinamica" într-o manieră "semnificativă", a declarat Anne Olhoff, una dintre autoarele raportului.
Unele obstacole persistă, însă, în special în ceea ce priveşte renunţarea treptată la combustibilii fosili - unde "nu constatăm niciun progres pe măsura exigenţelor", după cum a subliniat Olhoff - precum şi în ceea ce priveşte defrişările.