„Toți vor să sărute inelul”. Noua administrație Trump devorează „tributul” de milioane de dolari de la miliardari și șefi de companii

Prima victorie prezidențială a lui Donald Trump, în 2016, a luat prin surprindere mediul de afaceri american care părea într-o aparentă amorțire la momentul în care republicanul a ajuns pentru prima oară la Casa Albă. În acest moment, însă, șefii de industrii și de corporații sunt pregătiți pentru Trump, având experiența primului mandat și a felului în care a operat Casa Albă trumpistă între 2017 și 2021. De această dată, șefii companiilor americane știu că modul cel mai simplu de a câștiga favoarea administrației este prin donații uriașe – ceremonia de învestire a președintelui ales este, prin urmare, finanțată cu miliarde de dolari în donații fără precedent – iar toate eforturile sunt făcute pentru ca acest lucru să fie vizibil și pentru Trump, dar și pentru public.

Nu doar că sumele investite de companii sunt mult mai mari față de prima învestire a lui Trump – atunci când liderii de business-uri nu știau încă cum să acționeze față de președinte – de această dată, liderii big businesss și big tech se asigură că donațiile lor sunt mult mai vizibile și că ele sunt anunțate cu mult timp înainte ca agențiile de reglementare federale să afle de ele.

„Stigmatul unei donații pentru Trump, care exista la un anumit nivel în urmă cu opt ani, e inexistent acum. Cine ar fi crezut că am fi putut ajunge aici în urmă cu două luni? Dar astăzi, de sus până jos, America corporatistă este în mod ferm pro-Trump”, spune Brian Ballard, care a lucrat multă vreme pentru strângerea de fonduri, iar acum se ocupă de Comitetul Inaugural Prezidențial al republicanului.

Diferența e și mai mare față de acum patru ani, când o mare parte dintre liderii big business încercau să rupă orice legătură cu Trump, în urma rolului avut de acesta în insurecția de pe 6 ianuarie.

De atunci, nici condamnarea penală a lui Trump, nici promisiunile că-i va grația pe cei care au făcut parte din gloata care a atacat Capitoliul, nici măcar promisiunea de răzbunare împotriva celor care l-au pus sub acuzare, nu au reușit să-i scadă din puterea dată de victoria din noiembrie 2024.

Corporațiile se întrec în donațiile pentru Trump

Acum, de la comitetul de inaugurare, de la un comitet de acțiune politică aliat (organismele americane care se ocupă de obținerea de donații politice; PAC sau Super PAC) și de la o organizație stabilită special pentru a ajuta politic noua administrație (și care nu este obligată să facă publice identitatea donatorilor, Trump și aliații săi ar putea să obțină aproape 250 de milioane de dolari, conform lui Ballard.

Mare parte din acești bani vine de la cele mai mari nume din industriile tech, auto, bancară, pharma și a combustibililor fosili. Cele mai mari firme tech din SUA au contribuit fiecare cu câte un milion de dolari, fie direct, fie prin directorii lor executivi.

Același lucru l-au făcut companiile Uber și OpenAI. Giganții auto Toyota, Ford și General Motors au dat fiecare câte un milion de dolari, la fel și gigantul farmaceutic Pfizer, companiile Hims&Hers și serviciul Intuit. Robin Hood, aplicația de comerț cu acțiuni, a contribuit cu două milioane de dolari. 

Ca o demonstrație față de cât de mult își doresc aceste companii să se știe că au contribuit pentru Trump, purtătorii or de cuvânt au confirmat rapid informațiilor pentru Politico, în timp ce reprezentanții Chevron și Bank of America au spus că au contribuit, dar au refuzat să spună cu cât.

Multe dintre aceste firme au contribuit la comitete inaugurale precedente – dar ca o tendință generală, sumele din acest an sunt mult mai mari. Microsoft, de exemplu, a trimis un milion de dolari, dublu față de contribuțiile din 2017 și 2021. Google a plătit 285 de mii de dolari la prima inaugurare a lui Trump și la fel și la cea a lui Biden. Acum, la Trump 2.0, și-a crescut de patru ori contribuția, până la un milion de dolari.

„Toată lumea încearcă să sărute inelul și să obțină favorul noii administrații. Sperăm că această nouă administrație va fi mai prietenoasă decât cea precedentă”, a declarat și un lobby-ist din domeniul pharma, sub rezerva anonimatului.

Banii corporate care au inundat rezervele lui Trump sunt cu atât mai notabili cu cât multe dintre aceste companii au refuzat să susțină cu donații pe republicanii trumpiști care au refuzat să certifice rezultatul din 2020.

Totuși, această încercare de a obține favorul lui Trump e posibil să fie sortită eșecului pentru unele dintre companii, mai ales în condițiile în care Trump e cunoscut pentru faptul că e răzbunător.

„Una dintre întrebările pe care viitoarea administrație le va pune când va fi să discute cu vreo companie va fi «care a fost poziția voastră față de republicanii care nu au votat pentru certificarea alegerilor din 2020», iar dacă răspunsul va fi «Ei bine, am refuzat să le mai dăm fonduri», atunci noi vom spune - «atunci nici noi nu suntem interesați să discutăm cu voi»”, a declarat un lobby-ist al Partidului Republican.

Cei care vor popula a doua administrație Trump „sunt alt tip de persoane, ei nu datorează victoria în niciun fel Americii corporatiste sau celor care în au ajutat la alegerea președinților în mod tradițional”, a mai spus sursa citată.

E neclar cum vor fi cheltuiți banii

Avertizorii de integritate și cei cu experiență în domeniul ceremoniilor de inaugurare spun că o mare parte din acești bani nu va fi cheltuită pe inaugurarea propriu-zisă. Asta pentru că contribuabilii sunt cei care plătesc mare parte din costurile acestor ceremonii, baluri și evenimente.

„O foarte mare parte din resursele pentru inaugurare sunt dolari publici. Dacă cineva crede că milionul de dolari al lui Zuckerberg ca merge să finanțeze ceremonia de învestire, se înșală”.

Comitetul de inaugurare este obligat prin lege să facă publici donatorii săi la 90 de zile după intrarea în funcție a noului președinte. Dar nu este obligată, însă, să spună cum a cheltuit banii și unde a redirecționat fondurile rămase necheltuite.

„Vor merge ele la afacerile lui Trump? La Comitetul de Acțiune Politică republican al lui Trump? Nu știm și Trump nici nu e obligat să ne spună”, spune Craig Holman, șeful pentru afaceri guvernamentale de la organizația avertizor de integritate Public Citizen.

Oficialii comitetului au spus, totuși, că orice surplus va fi donat pentru realizarea bibliotecii prezidențiale viitoare a lui Trump.

Când vine vorba de donatori, singura obligație de transparență pe care o are echipa de tranziție este să facă publice numele tuturor donatorilor care au dat mai mult de 200 de dolari. Nu există, însă, vreo limită superioară a contribuțiilor și nicio restricție față de bani care pot veni de la organizații cunoscute că spală bani, contractanți guvernamentali sau corporații care se află sub investigație federală, nici măcar de la indivizi care doresc să obțină un rol în noua administrație.

„Această strângere de fonduri prin donații la începutul unei administrații este o oportunitate, indiferent de cine vine la putere, pentru donatorii cu buzunare pline să influențeze pe orice devine președinte”, spune reprezentanta democrată Mary Scanlon.

Democrata a supus din nou dezbaterii un proiect de lege prin care să fie eliminat potențialul de conflicte de interese la strângerile de fonduri pentru inaugurări. Legea ar urma să impună o limită de 50.000 de dolari la donații, ar interzice donațiile de la Super PAC-uri și corporațiilor și ar cere echipelor de tranziție să dea detalii cu privire la felul în care banii sunt cheltuiți.

Având în vedere faptul că republicanii controlează și Camera și Senatul acum, legea nu va fi nici măcar discutată, cel mai probabil.

„În multe feluri, este vorba de corupție chiar mai corozivă decât cea prin donații de campanie obișnuită pentru că acum știm deja cine a câștigat și cine ajunge la putere, astfel că se fac plăți în mod specific pentru a obține niște favoruri. O oportunitate pentru corupție”, a continuat ea.

Unii președinți anteriori au pus niște limite clare pentru a evita astfel de semne de întrebare. Biden, de exemplu, a refuzat donații de la lobby-iști înregistrați și de la lideri ai industriei combustibililor fosili și a stabilit o limită superioară de un milion de dolari per contribuție.

În 2009, fostul președinte Barack Obama a mers chiar mai departe și a blocat orice donație din partea corporațiilor.