Ucraina și Germania au înființat un grup de lucru comun privind mecanismele de repatriere a bărbaților ucraineni de vârstă militară care au părăsit țara în mod ilegal, notează Kiev Post. Ambasadorul Ucrainei în Germania a confirmat existența discuțiilor, fără a dezvălui detalii. La sfârșitul lunii mai, Germania găzduia aproximativ 1,35 milioane de refugiați ucraineni, inclusiv 356.000 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 63 de ani.
Aceste discuții bilaterale au loc în paralel cu o propunere a Comisiei Europene de a exclude, începând cu primăvara anului 2027, bărbații ucraineni de vârstă militară care ajung în spaţiul UE de la protecția temporară automată.
Ucraina și Germania au înființat un grup de lucru comun pentru a discuta despre modalitățile de repatriere a bărbaților ucraineni de vârstă militară care au părăsit țara în mod ilegal, potrivit ambasadorului Ucrainei în Germania, Oleksiy Makeiev.
La sfârșitul lunii mai, Germania găzduia aproximativ 1,35 milioane de refugiați ucraineni, inclusiv 356.000 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 63 de ani.
Într-un interviu acordat joi agenției de presă de stat Ukrinform, Makeiev a confirmat că cele două țări fac schimb de informații și analizează activ metode de facilitare a întoarcerii acestor persoane.
Cu toate acestea, mecanismele specifice aflate în prezent în discuție nu au fost dezvăluite.
Ucrainenii vor obţine mai greu azil în Germania
Friedrich Merz aanunţat deja că Berlinul va limita numărul bărbaților ucraineni care solicită azil și va facilita întoarcerea lor acasă în timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski în Germania.
Ambasadorul a subliniat eforturile mai ample de a menține legăturile cu diaspora ucraineană, subliniind înființarea „Centrelor de Unitate”. Primul astfel de centru, deschis recent la Berlin, oferă un spațiu pentru organizațiile societății civile și serviciile statului, cum ar fi Fondul de Pensii, pentru a interacționa direct cu cetățenii ucraineni.
Makeiev a remarcat, de asemenea, creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă și a contribuțiilor fiscale în rândul ucrainenilor rezidenți în Germania.
El a declarat că atât Kievul, cât și Berlinul au un interes comun în a menține aceste persoane integrate, pregătite profesional, conectate la Ucraina pentru a ajuta la reconstrucția finală a țării.
Noua politică UE privind refugiații
Discuțiile bilaterale dintre Kiev și Berlin coincid cu modificările propuse la politica mai amplă a UE privind refugiații.
Comisia Europeană a propus prelungirea protecției temporare de urgență pentru ucraineni până în martie 2028, excluzând în același timp bărbații ucraineni nou-sosiți de vârstă militară de la protecția automată începând cu primăvara anului 2027.
Conform propunerii Comisiei, bărbații nou-sosiți care fac obiectul interdicției de ieșire din țara de origine a Ucrainei nu ar mai fi eligibili pentru statutul de protecție temporară generală, deși și-ar păstra dreptul legal de a solicita azil standard.
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că modificarea politicii a fost elaborată ca răspuns la solicitările directe ale guvernului ucrainean.
Reacții diferite în rândul statelor UE
Propunerea va necesita aprobarea unei majorități calificate a statelor membre UE, însă a generat reacții divergente în întregul bloc comunitar.
Premierul ungar Péter Magyar a declarat că Budapesta nu va susține restricțiile propuse, adăugând că Ungaria intenționează să continue acordarea statutului de refugiat persoanelor care sosesc din Ucraina, punând însă un accent specific pe etnicii maghiari – indiferent de modificările de politică la nivelul UE.
Potrivit diplomaților, și Franța și-a exprimat opoziția față de restrângerea accesului la mecanismul de protecție. În acest context, unele state membre își înăspresc reglementările în mod independent.
La sfârșitul lunii iunie, Danemarca a introdus un proiect legislativ menit să pună capăt protecției temporare pentru bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 23 și 60 de ani. Dacă va fi adoptată, măsura daneză s-ar aplica tuturor noilor cereri depuse începând cu data de 25 iunie 2026.
În prezent, aproximativ 4,33 milioane de ucraineni locuiesc în UE beneficiind de protecție temporară, cele mai mari comunități aflându-se în Germania, Polonia și Republica Cehă.