UE vrea o „clauză Farage” în acordul de „resetare a Brexitului” cu Londra. Ce ar însemna dacă liderul extremist devine prim-ministru

Uniunea Europeană cere Marii Britanii garanții că va despăgubi blocul comunitar, dacă un viitor guvern de la Londra renunță la acordul de „resetare a Brexitului” pe care premierul actual, Keir Starmer, îl negociază cu Bruxelles-ul, scrie The Guardian.

Clauza de reziliere este o amintire dură a divorțului dureros și costisitor dintre Marea Britanie și UE, votat în referendumul din 2016 și devenit efectiv în 2020.

În urma Brexitului, UE a înființat un fond de 5,4 miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să facă față perturbărilor cauzate de ieșirea Marii Britanii din Uniune.

Potrivit Financial Times, un proiect de text pentru un acord ce vizează eliminarea controalelor post-Brexit asupra produselor agricole, prevede ca orice parte care se retrage din înțelegere să suporte costul reinstaurării controalelor la graniță și la nivelul infrastructurii, în viitor.

Prevederea este supranumită „clauza Farage” de către diplomații UE, după numele celui mai proeminent politician britanic pro-Brexit.

În unele cercuri de la Bruxelles, clauza este considerată un mijloc care asigură faptul că blocul comunitar nu rămâne fără bani în situația în care Nigel Farage ar câștiga alegerile legislative cu partidul său extremist și ar pune în practică amenințarea de a anula orice acord sanitar și fitosanitar (SPS) dintre Marea Britanie și UE.

Peste Canalul Mânecii, politicienii de la Londra spun însă că o astfel de clauză este una de rutină în acordurile internaționale și că a fost concepută să funcționeze „în ambele sensuri”.

Asta înseamnă că UE ar urma, la rândul său, să despăgubească Marea Britanie dacă se retrage din acord.

Negocieri de luni de zile pentru acorduri care elimină efectele vamale și comerciale ale Brexitului

„Prevederile de exit sunt un element de bază al oricărui acord comercial internațional. A pretinde că aceste contingențe juridice de rutină constituie un ultraj democratic este, la modul sincer, exagerat”, a declarat o sursă din Partidul Laburist, de guvernământ.

Negocierile privind acordul SPS urmează să înceapă luna aceasta și se estimează că putea dura luni de zile, deoarece subiectul este unul dintre cele mai complexe din pachetul de resetare.

Un alt acord - privind emisiile de dioxid de carbon la bunurile exportate către UE - s-a dovedit, de asemenea, a fi complicat. 

Speranțele privind o înțelegere asupra mecanismului de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră înainte de Crăciun s-au dovedit a fi în zadar.

„Nu ar trebui să fim surprinși că UE joacă un rol dur. La urma urmei, ei au decis că avem nevoie de aceste acorduri mai mult decât ei. Prin urmare, vor obține fiecare concesie”, a comentat Anand Menon, directorul organizației „UK in a Changing Europe” (Marea Britanie într-o Europă în schimbare, n.r.).

Cât a costat Brexitul în Europa

Atunci când a evaluat costul Brexitului, Uniunea Europeană a instituit o rezervă de ajustare de 5,4 miliarde de euro în 2020 pentru a face față perturbărilor.

Republica Irlanda a alocat 920 de milioane de euro, iar Olanda, peste 800 de milioane de euro pentru a desfășura ofițeri vamali, inspectori veterinari și a institui alte controale, într-un val de măsuri fără precedent de la înființarea pieței unice în 1993.

Franța a fost însărcinată să aloce 672 de milioane de euro și a cheltuit cel puțin 200 de milioane de euro pentru a numi ofițeri vamali, polițiști de frontieră, inspectori veterinari și fitosanitari în Calais, Boulogne, Dunkerque, Le Havre și la tunelul de sub Canalul Mânecii.

Spania, la rândul său, a angajat încă 860 de oameni pentru controale pe aeroporturi, în porturi și la frontiere.