Un nou studiu estimează însă încasările la mai puțin de o treime din această sumă, în jur de 30 de miliarde de dolari, și avertizează că, în final, statul ar putea chiar să piardă bani dacă cei mai bogați locuitori ai săi aleg să plece, scrie Business Insider.
Propunerea 40, asupra căreia alegătorii se vor pronunța pe 3 noiembrie, prevede o taxă unică de 5% pentru miliardarii care aveau rezidența în California la 1 ianuarie 2026, averea lor urmând să fie evaluată la sfârșitul anului. Cea mai mare parte a banilor strânși ar urma să fie direcționată către sistemul de sănătate.
Într-un studiu de lucru publicat săptămâna aceasta de National Bureau of Economic Research, economiștii Benjamin Jaros și Joshua Rauh, de la Universitatea Stanford, estimează că taxa ar aduce între 28 și 36 de miliarde de dolari, mult sub cele 100 de miliarde promise de susținătorii măsurii.
Principala explicație ține de miliardarii care s-au mutat din stat înainte de data-limită pentru stabilirea rezidenței. Estimarea lor pornește și de la premisa că eventualele contestații în instanță ar putea împiedica California să încaseze o parte din taxa rămasă.
Autorii au identificat șapte miliardari care, potrivit relatărilor din presă, au părăsit statul înainte de termen: cofondatorii Google Larry Page și Sergey Brin, investitorul Peter Thiel, regizorul Steven Spielberg, cofondatorul Uber Travis Kalanick, investitorul David Sacks și magnatul creditelor auto Don Hankey.
Împreună, cei șapte dețin aproape 30% din averea pe care cercetătorii au considerat-o potențial impozabilă. Economiștii precizează totuși că simpla mutare din stat nu înseamnă automat că situația rezidenței fiscale a cuiva este lămurită.
Îngrijorarea cea mai mare a autorilor privește însă ce se întâmplă după aceea. California ar încasa taxa pe avere o singură dată, în timp ce miliardarii care pleacă ar putea înceta să mai plătească impozit pe venit statului, an de an.
Dacă aceste plecări și pierderile de venituri se dovedesc de durată, modelul lor prognozează o pierdere netă medie de 38,9 miliarde de dolari. Cercetătorii spun că au rulat 100.000 de simulări, iar în 85% dintre scenarii pierderile au depășit veniturile aduse de taxă.
Prognoza depinde însă de cine a plecat cu adevărat și dacă acești oameni vor rămâne departe de California.
Biroul Analistului Legislativ al Californiei, o instituție nepartizană, are o perspectivă mai puțin sumbră. Acesta estimează încasări de zeci de miliarde de dolari și o posibilă scădere permanentă a impozitului pe venit plătit de miliardari de sub un miliard de dolari pe an.
Brin se opune propunerii și pe un alt front. El a donat cel puțin 102 milioane de dolari grupului Building a Better California, care sprijină eforturile de respingere sau de blocare a Propunerii 40. Pe același buletin de vot figurează și două măsuri concurente care ar putea împiedica intrarea ei în vigoare, chiar dacă alegătorii o aprobă.
Deși unii miliardari s-au opus vocal taxei, alții au primit-o cu brațele deschise. Directorul general al Nvidia, Jensen Huang, a declarat luna trecută pentru CBS News că posibilitatea de a plăti aproximativ 8 miliarde de dolari pe parcursul a cinci ani ar fi un „privilegiu”.
Poziția lui Huang nu este nouă. Încă din ianuarie, când propunerea strângea semnături pentru a ajunge pe buletinul de vot, directorul Nvidia declara pentru Bloomberg Television că nu s-a gândit niciodată să plece din California, pentru că acolo se află rezerva de talente a industriei.
„Sunt perfect de acord cu asta. Nu mi-a trecut niciodată prin minte”, spunea atunci Huang, într-un moment în care temerile legate de un exod al miliardarilor erau alimentate de un precedent recent: mutarea lui Jeff Bezos din statul Washington în Florida, după introducerea unui nou impozit pentru cei foarte bogați, decizie care a lăsat o gaură de aproape un miliard de dolari în bugetul statului.
Documente făcute publice săptămâna aceasta au arătat că directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, s-a gândit să se mute din California din cauza taxei, dar a decis în cele din urmă să rămână. Pentru ca Zuckerberg să aibă suficientă lichiditate ca să plătească fără să-și dilueze controlul asupra companiei, Meta a creat o nouă clasă de acțiuni.
Mulți economiști susțin însă planul. Șase laureați ai Premiului Nobel, Daron Acemoglu, Abhijit Banerjee, Peter Diamond, Esther Duflo, Paul Krugman și Joseph Stiglitz, au semnat în septembrie o scrisoare în care descriau propunerea drept „prima ocazie pentru oameni de a începe să țină în frâu puterea miliardarilor”.
Acemoglu spunea atunci că măsura ar putea contracara anii în care cei foarte bogați au evitat plata impozitelor și le-ar putea limita influența politică. Deși propunerea nu este perfectă, a adăugat el, aceasta „merită susținută”.