Ungaria s-a abținut joi de la semnarea undei declarații comune a summitului B9 și al Aliaților Nordici de la București, la care au participat președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, se arată în punctul de vedere formulat de Budapesta, la finalul declarației.
Administrația Prezidențială a precizat că punctul de vedere al Budapestei se explică prin faptul că Ungaria nu are încă un guvern investit la acest moment.
„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei, care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, se arată într-un comunicat al Palatului Cotroceni.
Rusia „este și va rămâne” cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO
Participanții la summitul B9 și-au luat „angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”, precum și decizia de a construi un „NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.
Documentul menționează amenințările și provocările „profunde” la adresa securității reprezentate de Rusia și subliniază atingerea angajamentului de 5% din PIB acordat cheltuielilor pentru apărare..
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”, se arată în declarația de la București.
Aliații condamnă, în același timp, acțiunile de sabotaj, atacurile cibernetice și atacurile hibride și încălcările spațiului aerian de pa Flancul Estic al NATO realizate de către Rusia.
De asemnea, „aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”.
„Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, se arată în document.
Aliații B9 și Nordici susțin, în declarația de la București, idea unei păci juste și durabile în Ucraina, „în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile”.