Volodimir Zelenski anunță că Ucraina va colabora cu România într-un „format special pentru drone”. Mesajul președintelui ucrainean

Volodimir Zelenski a scris pe Twitter un mesaj în care i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru invitația la summitul B9 și a spus că a agreat cu șeful statului român un acord special pentru drone.

„Îi mulțumesc președintelui României, Nicușor Dan, pentru invitația la summitul București9. Astăzi am discutat o gamă mare de probleme. Este important că mergem înainte cu partenerii noștri spre cooperare tehnologică.

I-am propus președintelui o cooperare într-un format special pentru drone. Ne-am pus de acord ca echipele noastre să lucreze pe toate detaliile.

O atenție specială a fost acordată integrării europene a Ucrainei. Sperăm să ne mișcăm cât de rapid posibil spre deschiderea capitolelor de negociere și contăm pe sprijinul României în această problemă care contează mult pentru noi.

Am discutat și implementarea aranjamentelor în diverse domenii, discutate în timpul vizitei mele din martie, la București.

Prețuim solidaritatea României și pregătirea ei de a lucra împreună cu noi pentru securitatea regiunii, pentru consolidarea Europei și pentru efortul de a obține o pace justă”.

I thank the President of Romania, @NicusorDanRO, for inviting me to the Bucharest Nine Summit. Today, we discussed a wide range of issues. It is important that we are moving with our partners towards technological cooperation.

I proposed to the President cooperation in a special… pic.twitter.com/i14PPDHVbj

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 13, 2026

„După cum am spus fiecare dintre noi, suntem într-un proces de reechilibrare între contribuțiile de securitate ale fiecăruia dintre parteneri, în fiecare proces există mici instabilități de parcurs dar care nu înseamnă afectarea procesului pe termen lung. NATO 3.0 înseamnă creșterea cheltuielilor și transformarea banilor în capabilități și posibilitatea de a crea aceste capacități în timp real pentru că dacă ai banii și nu ai capacitățile să-i folosești nu faci decât să crești prețul pentru aceleași capacități”.

„Am fost la Casa Albă acum câteva luni și am văzut un sentiment de dezamăgire că nu se respectă pe deplin angajamentele și cred că am reușit să clarific problema. E și exemplul aeroportului de la București și următorul pas e Strâmtoarea Ormuz și despre cum putem ajuta.

E vorba și de baze și de utilizarea acestora și de prepoziționarea acelor active militare - navele de deminare și alte resurse navale. Aliații NATO au auzit mesajul și imaginea de ansamblu este pozitivă. Dacă vă uitați la angajamentele de la Haga, e clar că toată lumea își dă interesul să ajungem la cinci la sută. Și Germania, aliatul al doilea ca mărime din Europa cheltuiește de două ori mai mult decât în urmă cu mai mulți ani.

Americanii văd asta și știu că trebuie trei lucruri făcute - creșterea cheltuielilor, creșterea inovării și producției. Cel mai bun exemplu e Ucraina - care ne-a arătat atât de multe despre drone. Avem nevoie de tehnologia anti-dronă, iar aici Ucraina poate juca un rol important.

Nu putem continua să producem drone de apărare de 20 de mii de dolari bucata. Trebuie să ne consolidăm și asta am făcut-o cu Baltic Sentry, cu Eastern Sentry ș.a.

Mesajul meu către toți prietenii noștri este că SUA au auzit și sunt conștiente de ce am făcut noi”.

Răspunsul președintelui Nicușor Dan la întrebarea legată de posibilitate relocării trupelor americane din Germania în alte țări din Europa:

„Confirm că nu s-a discutat subiectul la summit. Luăm foarte în serios NATO și articolul 5, când ne gândim la o amenințare cu privire la una dintre țările noastre nu o vedem individual. Interesul nostru comun e ca prezența americană în Europa să fie semnificativă. Nu veți vedea între aliații europeni negocieri sau discuții despre cum să împărțim trupele americane pe teritoriul Europei”.

„NATO 3.0. NATO s-a înființat în timpul Războiului Rece, în care Rusia era o ameninațre pentru contintentul european. După 1990 a părut că Rusia nu mai e această  amenințare și NATO a încercat să se redefinească. Acum, pe de-o parte ne-am întors la această amenințare și NATO redevine o alianță defensivă cu privire la teritoriul său și în NATO se discută partenerial problema unei echități a contribuțiilor. Dar faptul că SUA și Europa contribuie echitabil nu înseamnă că fiecare se apără pe el. NATO are niște protocoale de apărare construite în ani de zile cu scenarii pe diferite tipuri de amenințări și lucrurile nu se schimbă de la o zi la alta. NATO 3.0 înseamnă că pe aceleași protocoale, contribuția aliaților e proporțională și europenii au înțeles asta, e un progres vizibil de la Haga până acum. Noi suntem deja în NATO 3.0.”

„Nu căutăm alternative la procesul de consolidare NATO și la această alianțe. Ea e înființată pe fundații puternice cu SUA și noi toți ne dorim să continuăm relația cu America. E nevoie de a cheltui corespunzător fonduri pentu apărare, noi, în Polonia, ne apropiem de cinci la sută din PIB și suntem siguri că vom reuși să respectăm acel angajament. Sperăm ca toate țările din Europa să o facă”.

„Vă mulțumesc tuturor. B9 e ancorat puternic în NATO, iar întâlnirea de astăzi a arătat angajamentele noastre, determinarea și unitate. Ne vom apăra împreună în fața oricărei amenințări. Rusia rămâne o amenințare directă pentru NATO, nu putem lăsa garda jos și trebuie să facem tot ce e necesar pentru a apăra statele NATO. Armatele noastre au nevoie de capacitățile necesare și de aceea trebuie să investim mai mult și salutăm investițiile făcute de România și Polonia.

E crucial să ajungem la cinci la sută din PIB pentru armată. Avem nevoie de o Europă mai puternic, să creștem cheltuielile pentru apărare, să ne asumăm mai multe responsabilități pentru apărarea convențională. La Ankara, sprijinul pentru Ucraina va rămâne o prioritate. Am discutat cu Zelenski să vedem ce putem face mai mult pentru lupta lor pentru libertate. Războiul este invaziv și timpul a sosit pentru acțiune. Avem mulți prieteni, avem nevoie de susținerea Americii pentru Ucraina. Trebuie să săpăm adânc și continuu pentru a oferi Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru că securitatea ei e securitatea noastră.

Președinților Nicușor Dan și Karol Nawrocki, vă mulțumesc amândurora pentru sprijinul vostru”.

Mark Rutte a răspuns și la întrebarea privind „NATO 3.0” și dacă el înseamnă o alianță mai centrată pe Europa.

„Vreau să spun că NATO 3.0 înseamnă un NATO și o Europă mai puternice, dar asta împreună cu SUA, și nuclear și convențional. Cred că una dintre cele mai mari reușite de politică externă ale președintelui Trump a fost summitul de la Haga, unde am hotărât creșterea cheltuielilor de apărare.

Trebuie să spunem că e foarte limpede că aliații au auzit mesajul - din două puncte de vedere - respectarea angajamentelor anterioare și a celor noi. Am văzut asta și din partea României, care își face partea ei. În ce privește Strâmtoarea Ormuz, vorbim de următoarea faza - există inițiative precum cea franco-britanică, pentru a ne asigura că avem tot ce e necesar să facem deminarea, să ne asigurăm că strâmtoarea rămâne deschisă, că avem nave acolo care să elimine minele maritime și se face în continuarea multor alte inițiative.

Avem angajamente ferme provenind și din alte țări. Mesajul nostru către SUA este că vom continua să colaborăm strâns”.

„Aș vrea să-i mulțumesc călduros lui Nicușor Dan și să-l felicit pentru summit. E important să discutăm de necesitățile noastre comune. De asemenea, sunt foarte bucuros și că l-am avut lângă noi pe Mark Rutte, asta aduce și o dimensiune practică acestei întâlniri. Formatul B9, încă de la începutul său, a fost descris ca o voce a Flancului Estic. În lumina intereselor imperialiste ale Rusiei, țările noastre au decis să-și combine eforturile. Pot spune cu toată convingerea că această cooperare continuă și e și mai puternică.

Suntem susținători energici ai extinderii acestui format pentru a include și țările nordice - Suedia, Finlanda, Danemarca și Islanda - și să ne lărgim perspectiva de securitate pe întreaga verticală a Flancului Estic. Sunt bucuros că planul se materializează și participarea nordicilor e cea mai bună dovadă.

Așa cum știm, Marea Baltică este o zonă de război hibrid, este expusă atacurilor rusești.

Nu există îndoială că, în ultimii ani, NATO a reușit să sporească nivelul de descurajare în regiunea noastră și îi mulțumim că a fost receptivă la ce am cerut noi. La Ankara vom demonstra unitatea politică și forța militară a alianței în lumina pericolelor create de Federația Rusă. Sperăm să trimitem un mesaj puternic de la Ankara și să ne respectăm angajamentele de la Haga toți, ele sunt o țintă de traseu, o recomandare.

În timpul discuției noastre, am confirmat și că va apărea frecvent în discuții cuvântul Rusia - cea mai serioasă amenințare pe termen lung la adresa NATO. Agresiunea contra Ucrainei nu e un conflict separat, e un atac la adresa arhitecturii de securitate occidentale. Kremlinul vrea să submineze independența și democrația țărilor noastre și să-și refacă sfera de influență. Răspunsul nostru trebuie să fie unul de solidaritate.

Unitatea formatului B9 este o îndatorire, o temelie în jurul căreia trebuie să purtăm discuții. Toată lumea e conștientă de importanța relației transatlantice și toată lumea e de acord că nu există NATO fără SUA

(...)

Am decis și să ținem următorul summit B9 la Varșovia”.

Nicușor Dan: „A fost o discuție substanțială, mulțumesc Karol și salut prezența lui Mark Rutte la București, salut prezența delegației americane. Salut prezența delegațiilor nordice, așa cum au făcut-o și la Vilnius, statele din formatul B9 și din zona nordică au preocupări similare și o amenințare comună - Rusia. A apărut în discuție ideea ca această compatibilitate să devină la un moment dat mai formală într-un format mai extins decât acesta.

În urma summitului, părțile au emis o declarație pe care o cunoașteți. Este scris explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre. În declarație, vorbim de Ucraina, evident, și de sprijinul pe care țările noastre continuă să-l ofere Ucrainei - asistență militară înfaza curentă și garanții de securitate în faza următoare.

Așa cum am spus de mai multe ori, tradițional summitul B9 este o pregătire pentru summitul NATO, anul acesta la Ankara.

În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor, transformarea banilor în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și, bineînțeles, echilibrarea în interiorul alianței a contribuțiilor între țările europene și SUA. Sintagma NATO 3.0 pe care ați văzut-o în declarație cumva comprimă această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea de azi.

Am trecut în revistă cam pe unde suntem cu respectarea angajamentelor de la Haga și progresăm, suntem cu toții serioși și ne ținem de cuvânt.

Dincolo de chestiunile generale ale alianței, din partea noastră am vorbit de Moldova, care e un stat pe Flancul Estic amenințat într-un proces de război hibrid cu Rusia și e important pentru noi și pentru Ucraina să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni.

Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să treacă granița, am vorbit asta cu Mark Rutte și după cum știți există în NATO proiectul Santinela Estului care progresează pentru protejarea cetățenilor români afectați sau potențial afectați”.

Ungaria s-a abținut joi de la semnarea undei declarații comune a summitului B9 și al Aliaților Nordici de la București, la care au participat președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, se arată în punctul de vedere formulat de Budapesta, la finalul declarației.

Documentul menționează amenințările și provocările „profunde” la adresa securității reprezentate de Rusia și subliniază atingerea angajamentului de 5% din PIB acordat cheltuielilor pentru părare..

„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”, se arată în declarația de la București.

De asemnea, „aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”.

Nicușor Dan a transmis un mesaj pe X referitor la Summitul B9, găzduit la București:

„Am adresat un călduros bun venit la București liderilor statelor membre B9, invitaților și prietenilor noștri nordici, Secretarului General al NATO și am mulțumit Statelor Unite și Ucrainei pentru prezența lor în calitate de observatori.

#B9Summit #Romania #Polonia #Ucraina pic.twitter.com/Gg9BDHGa51

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 13, 2026

Dialogul nostru are loc într-un context internațional dinamic, cu două luni înaintea unui moment esențial pentru noi toți — Summitul NATO de la Ankara. Organizarea reuniunii de astăzi la București, aproape de Ucraina, de Marea Neagră și în proximitatea amenințărilor rusești la adresa teritoriului aliat, este cu atât mai semnificativă.

Scopul summitului nostru este de a contura o abordare unitară privind viitorul NATO. Pentru fiecare dintre țările noastre există atât prioritatea propriei securități, cât și prioritatea consolidării securității transatlantice. De aceea, deviza acestei reuniuni este să oferim mai mult pentru securitatea transatlantică.

Pentru atingerea acestor obiective, este necesară creșterea cheltuielilor pentru apărare, pe care trebuie să le transformăm în capabilități, consolidarea contribuției aliaților europeni la NATO și dezvoltarea în comun a unei baze militar-industriale transatlantice puternice.

Reuniunea de astăzi ne oferă oportunitatea de a vedea unde ne aflăm în implementarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga și de a ne reafirma sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova. Securitatea lor depinde de a noastră."

Le-am urat bun venit la București liderilor statelor membre B9, invitaților și prietenilor noștri nordici, Secretarului General al NATO și le-am mulțumit pentru prezență SUA și Ucrainei, care au participat ca observatori.
Dialogul nostru are loc într-un context internațional… pic.twitter.com/K5vjzxBN7V

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 13, 2026

Liderii care participă la summitul B9 urmează să aibă acum un dejun de lucru.

Aceștia au făcut, mai întâi, o fotografie de grup.

Volodimir Zelenski a declarat la Summitul B9 că sarcina Ucrainei și a aliaților este ca Rusia „să nu mai transmită da ultimatumuri” și că nu își va mai domina vecinii:

„Este important ca astăzi să avem acest format aici care aduce la un loc Europa de Nord, Centrală și de Est care se află sub amenințarea rusă. Chiar și înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a început să ceară ca Ucraina să revină la frontierele sale vechi și să renunțe la tot. A fost o cerință neacceptabilă.

Dacă au șansa, vor dori să revină la acest punct de vedere. Sarcina noastră este să ne asigurăm că niciodată conducere Rusiei nu va mai putea să transmită asemenea ultimatumuri, să domine vecinii sau să înceapă războaie fără consecințe".

„Am făcut deja foarte mult pentru a opri și de a ne asigura că războiul nu le va mai aduce niciodată victoria și că nu vor avea niciodată impunitate în calitate de agresor”.

Zelenski a mulțumit României și celorlalți aliați NATO: „Suntem foarte, foarte recunoscători pentru sprijinirea Ucrainei în acești ani de război”.

„Trebuie să ne amintim că nu este o risipă pentru UE, summitul NATO de la Ankara va discuta dificultăți economice. Trebuie dovedit că NATO e puternic și nu se va dezmembra. De asemenea, să nu ne temem să discutăm despre o UE care se poate baza pe resursele proprii”, a mai spus Zelenski.

Volodimir Zelenski a ajuns la Cotroceni, unde e primit de Președintele Nicușot Dan.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și soția lui, Olena, au ajuns la București, pentru a participa la Summitul B9.

"Am ajuns în România împreună cu Prima Doamnă.

Summit-ul celor Nouă State de la București are loc aici astăzi, cu participarea țărilor din Europa de Nord. Întâlniri importante sunt planificate în marja summit-ului. Toți avem nevoie de decizii comune și de colaborare pentru ca securitatea să fie mai mare pentru toată lumea. Vom consolida resurse suplimentare pentru apărarea noastră. 

Olena se va întâlni cu Prima Doamnă a României și va participa la semnarea memorandumurilor privind aderarea universităților românești la Coaliția Globală a Studiilor Ucrainene. Î

Mulțumim tuturor celor care stau alături de Ucraina", a scrie Zelenski, într-un mesaj pe X.

Arrived in Romania together with the First Lady @ZelenskaUA.

The Bucharest Nine Summit is taking place here today, with the participation of Northern European countries. Important meetings are planned on the sidelines of the summit. All of us in the world need joint decisions… pic.twitter.com/35NdpABFg7

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 13, 2026

„Când Polonia și România au lansat acum 11 ani formatul B9, unii au tras semnalul de alarmă prea tare. Ne-am gândit că gândirea imperială s-a întors în Europa. Astăzi, sprijinul trebuie să existe mai mult decât pe hârtie. Nimeni nu poate să spună că nu am fost preveniți.

Conflictul Rusiei nu este un conflict izolat, este o amenințare la întreaga ordine nord-atlantică. Se dorește slăbirea coeziunii NATO și a statelor democratice în regiunea noastră.

B9 e mai important astăzi decât oricând în trecutul său. Nu suntem la o periferie, aici este un centru de gravitație al NATO de la Marea Neagră. Este necesară unitatea țărilor noastre, este acesta motivul pentru care urăm un cald bun venit partenerilor noștri nordici. Construim o zonă continuă de securitate de la Arctica și până la Marea Neagră. Această unitate e puterea noastră.

Forța Europei rămâne inseparabilă de forța NATO, o prezență aliată puternică, un angajament continuu din partea SUA și altor aliați sunt necesare pentru apărarea noastră.

NATO este unit și va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru. Creșterea cheltuielilor cu apărarea este indispensabilă.

Știm cât costă să te culci pe o ureche, să subestimezi un adversar. Să abordăm Summitul de la Ankara cu curaj politic. Securitatea Europeni nu va fi garantată de declarații”, a declarat președintele Poloniei, Karol Nawrocki.

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, în debutul summit-ului B9 de miercuri, de la Bucureşti, că aliaţii trebuie să sporească cheltuielile dedicate apărării şi să dezvolte toţi împreună o bază industrială militară transatlantică solidă. Şeful statului a subliniat că această reuniune este „o oportunitate” de a reafima sprijinul aliaţilor pentru Ucraina şi Republica Moldova, „nu doar declarativ, ci şi eficient”, întrucât „de securitatea lor depinde securitatea noastră”.

"Întâlnirea nostră se desfășoară într-un climat international dinamic și cu două luni înainte de summitul NATO de la Ankara. Nu e lipsit de importanță faptul să că suntem aproape de Ucraina, de Marea Neagră și de locurile unde teritoriul aliat este amenințat.

Scopul reuniunii este de a coagula și de a armoniza viziunile noastre despre viitorul Alianței Nord-Atlantice.

Pentru fiecare dintre țările noastre, securitatea proprie reprezintă o prioritate. La fel de importante sunt consolidarea relației transatlantice și întărirea Alianței.

Motto-ul acestei reuniuni este: să oferim mai mult pentru securitatea transatlantică.

Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități concrete, să creștem contribuția aliaților europeni la Alianță și să dezvoltăm împreună o bază industrială militară transatlantică solidă.

Această reuniune este o oportunitate de a vedea unde ne aflăm în implementarea angajamentelor asumate la summitul NATO anterior, de la Haga.

Este, de asemenea, o oportunitate de a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova, un sprijin care nu trebuie să fie doar declarativ, ci eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră", a declarat Nicușor Dan, în mesajul de deschidere a summitului.

Liderii NATO s-au reunit la Palatul Cotroceni, unde are loc summitul B9.

Bucureștiul este astăzi centrul deciziilor de securitate din Europa. Secretarul general al NATO și șefi de stat din 15 țări se reunesc la Summitul B9, într-un moment critic pentru flancul estic. Nicușor Dan și președintele Poloniei co-prezidează întâlnirea, iar Volodimir Zelenski va transmite un mesaj-cheie. Miza pentru România este uriaşă. O nouă strategie pentru protejarea Mării Negre, dar şi garanţii de securitate consolidate.

Imagini de la primirea liderilor NATO:

Subsecretarul de stat american Thomas G. DiNanno a postat pe X un mesaj, cu ocazia sosirii sale la București pentru Summitul B9.

DiNanno este reprezentantul administrației SUA la acest eveniment.

„La sosirea în România pentru a reprezenta Statele Unite la Summit-ul B9. Bună seara, București!!”, a scris diplomatul, postând și fotografie a sa pe scara aeronavei.

Arriving in Romania to represent the United States at the B9 Summit. Bună seara, București!! ????@AmbasadaSUA pic.twitter.com/1YWRufAHt1

— Under Secretary of State Thomas G. DiNanno (@UnderSecT) May 12, 2026

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, într-o conferință de presă susținută alături de președintele polonez, Karol Nawrocki, că România își dorește o prezență cât mai numeroasă a militarilor americani pe teritoriul său și că este „o gazdă bună” pentru trupele SUA.

„România își dorește oricât de mulți soldați americani. Suntem cam la 1.500 în momentul acesta, după episodul de acum o lună și jumătate. Avem baza militară de la Mihail Kogălniceanu, în care este o investiție etapizată de patru miliarde de euro, care a început și care se va desfășura în anii următori, însă niciun fel de, cum să spun, de atitudine incorectă față de partenerii noștri europeni.

Da, este o decizie care ține strict de Statele Unite ale Americii, în măsura în care domniile lor vor considera că pentru apărarea colectivă, pentru apărarea NATO, România este o gazdă bună, vom fi foarte fericiți să o facem”, a afirmat șeful statului.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Palatul Cotroceni, marți seară, pentru participarea sa la summitul B9+ de mâine.

El este primit de președintele Nicușor Dan și de președintele polonez, Karol Nawrocki.

Miercuri, la încheierea summitului, vor avea loc declarații de presă comune ale celor trei lideri.

Președintelui României i-a fost adresată o întrebare despre criza politică din România de către un jurnalist polonez

Nicușor Dan: La prima întrebare, evident, România își dorește oricât de mulți soldați americani, suntem cam la 1.500 în momentul acesta după episodul de acum o lună și jumătate. Avem baza militară de la Mihail Kogălniceanu în care e o investiție etapizată de patru miliarde de euro, care a început și care se va desfășura în anii următori, însă în niciun fel de atitudine incorectă față de partenerii noștri europeni. E o decizie care ține strict de SUA, în măsura în care domniile lor vor considera că pentru apărarea colectivă și NATO, România este o gazdă bună, vom fi foarte fericiți să o facem.

Legat de criza noastră politică internă - ea se va rezolva într-o direcție pro-occidentală și într-un termen pe care eu îl apreciez destul de rapid. Nu există vreun risc ca România să se abată de la această direcție pro-occidentală și în scenariul dumneavoastră (alegeri anticipate - n. red.) - Constituția României e complicată pe mecanismul de alegeri anticipate, nu am avut alegeri anticipate după 1989 și de asta excludem acest scenariu.

Karol Nawrocki: Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că se poartă negocieri. În ce privește cuvintele lui Putin, eu sunt sceptic. Știm din analizele noastre interne cum arată situația din Ucraina și rapoartele ne arată că Rusia a pierdut de la începutul anului mai multe teritorii în zona frontului decât a ocupat. Pe de altă parte avem statistici care ne arată scăderea economică. Așadar, observăm că pacea ajunge să fie și interesul Federației Ruse. Eu, ca orice lider european și mondial, îmi doresc să avem o pace cinstită și corectă și pe termen lung, mai ales că e important să spunem mereu cine e victima.

Trebuie să privim cu scepticism ce spune Putin.

În ce privește sprijinul pentru industria de apărare, asta rezultă din relațiile noastre cu România. Dacă veți dori să vă dezvoltați capacitățile de drone, sunt sigur că industria noastră e pregătit. Investițiile poloneze vor sprijini întotdeauna aliatul nostru.

Nicușor Dan:  Pe ce a spus Vladimir Putin nu trebuie să luăm foarte în serios - vă aduc aminte că a spus și că nu invadează Ucraina. În anul 2026 poziția Ucrainei e mai bună decât în anii anteriori, chiar Zelenski a spus că pe teren Ucraina a câștigat mai mult decât a pierdut în 2026, situația economică a Rusiei nu echiar cea mai fericită, dar Rusia continuă războiul și nu arată că are vreo dorință de pace. Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta, și bilateral și în format B9, și în NATO și în UE. 

Aș putea să vorbesc și de războiul hibrid care continuă și arată că Rusia nu are nicio dorință de pace și stabilitate.

„Mi-amintesc cu plăcere discuțiile noastre de la Varșovia, astăzi am continuat termenii de atunci. România e un partener important.

După cum știți, discutam astăzi în ziua dinaintea summitului B9, important pentru NATO, îi mulțumesc domnului președinte pentru organizare.

România și Polonia sunt fondatorii acestui format. Din punctul vedere al Poloniei, și Inițiativa Celor Trei Mări este importantă, sunt formate pentru pozițiile noastre, ale statelor de pe flancul estic. E important pentru că țările noastre își asumă cea mai mare responsabilitate pentru apărarea Europei de Rusia. Polonia și România sunt cetățile de pe flancul estic al NATO, iar Varșovia și Bucureștiul sunt cele mai importante capitale de pe flanc.

(...) Polonia va susține toate țările din Europa și din lume care vor să-și dobândesc independența față de Federația Rusă. Acolo unde se caută independența de Federația Rusă, puteți conta pe Polonia.

Am discutat și despre minoritatea poloneză din Bucovina, oameni pe care-i salut, dar și de soldații polonezi din România. Soldații noștri sunt un simbol al parteneriatului strategic.

(...)

Încă o dată vreau să-i mulțumesc domnului președinte pentru întâlnirea de astăzi”.

„(...) Am avut o discuție bilaterală substanțială cu președintele Poloniei. Polonia este un partener strategic al României. Am vorbit de agenda bilaterală, de cum putem să colaborăm mai bine și despre pregătirea discuției B9 de mâine. Imediat după conferința de presă ne întâlnim cu secretarul general al NATO cu care vom discuta de discuția de mâine și de cea de peste două luni de la Ankara.

Am discutat, bineînțeles, de războiul din Ucraina, de situația din Orient, de militarii români din Polonia și de cei polonezi din România, la Craiova. Am discutat de posibilitatea unui schimb de experiență îtnre ce facem noi la Marea Neagră și ce face Polonia la Marea Baltică.

Am vorbit de colaborarea noastră în NATO și în UE în zona militară. Am vorbit de Republica Moldova și de importanța pentru România a securității pentru Moldova și de procesul de integrare în UE a țării, pentru una și pentru alta există sprijinul Poloniei.

Am vorbit despre extinderea UE. Am mulțumit domnului președinte pentru sprijinul pe care ni-l acordă pentru aderarea noastră le OCDE, am vorbit de partea economică și comercială. Există o mare oportunitate de colaborare între economiile noastre și această preocupare va continua și schimburile noastre diplomatice vor continua în această direcție.

Încă o dată, Polonia e un partener important pentru România și vom continua dialogul”.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a primit pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, marți, de la ora 17:00, în cadrul summitului B9+. Karol Nawrocki va ajunge la Cotroceni și urmează să prezideze, alături de șeful statului român, summitul B9. Cei doi lideri urmează și să susțină o conferință de presă comună.

La summitul de mâine sunt așteptați și președinții Ucrainei și Finlandei și secretarul general al NATO.

„România, pe plan național, se consolidează și, consolidându-se, crește securitatea la Marea Neagră, crește securitatea pe flancul estic NATO și în Balcanii de Vest”, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan.

Șeful statului a fost prezent la deschiderea evenimentului  Black Sea and Balkans Security Forum, care se desfășoară timp de două zile la București.

„După cum știți, România participă la misiuni NATO și misiuni la nivelul Uniunii Europene. Contribuie, de asemenea, la o apropiere atât a Moldovei și a Ucrainei, cât și a țărilor din Balcanii de Vest, de Uniune.

Bineînțeles, este un proces cu multe niveluri tehnice și care necesită multă atenție diplomatică.

Contribuim, evident, în interiorul NATO, contribuind la postura de descurajare pe flancul estic. 

Suntem într-o perioadă cu multiple provocări și aici este nevoie, față de aceste provocări, ca statele care gândesc la fel să colaboreze și asta se va întâmpla. 

Acesta este obiectivul discuțiilor de mâine de la formatul B9. Acesta este obiectivul discuțiilor de la Ankara, de la Summitul NATO de peste două luni.

Și sunt optimist că în fiecare dintre aceste formate vom vom exprima solidaritate și vom reuși să fim efectivi în obiectivele pe care ni le-am propus. 

Asta înseamnă investiții în apărare, asta înseamnă interoperabilitate și asta înseamnă un parteneriat transatlantic care să fie efectiv”, a spus președintele în deschiderea evenimentului de la București.

Agenda oficială a summitului include:

• 10:30 – primirea oficială a șefilor de delegații la Palatul Cotroceni
• 11:00 – sesiunea plenară de deschidere (intervenții ale liderilor României și Poloniei)
• dezbateri privind securitatea transatlantică și cooperarea regională
• 14:20 – fotografia oficială de grup
• 14:30 – dejun de lucru al liderilor
• 17:00 – conferință de presă comună a principalilor lideri și a secretarului general NATO

Volodimir Zelenski va avea o intervenţie la finalul sesiunii de lucru a B9.

Reuniunea la nivel înalt are ca scop sublinierea nevoii de consolidare a relaţiei transatlantice şi la finalul acesteia va fi transmisă o Declaraţie Comună în care va fi reliefat acest aspect, dar şi atenţia asupra Flancului estic al Alianţei, ameninţarea Rusiei în regiune şi susţinerea Ucrainei.

Tema centrală a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”, axată pe întărirea apărării colective și sprijinul pentru Ucraina.

Pentru pregătirea summitului, mai mulți lideri internaționali sosesc la București începând de marți, 12 mai, printre care și:

• secretarul general NATO, Mark Rutte
• Președintele Poloniei, Karol Nawrocki

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, însoțit soția sa, Olena Zelenska, vor ajunge în Capitală miercuri, potrivit surselor Antena 3 CNN. Prima Doamnă a Ucrainei va avea un program comun cu partenera preşedintelui României, Mirabela Grădinaru.

Pe lista participanților se regăsesc și: 

• Preşedintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda;
• Preşedintele Republicii Estonia, Alar Karis;
• Preşedintele Republicii Cehe, Petr Pavel;
• Preşedintele Republicii Letonia, Edgars Rinkēvičs;
• Preşedintele Republicii Slovace, Peter Pellegrini;
• Preşedintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb;
• Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen;
• Subsecretarul de Stat din Statele Unite ale Americii pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Thomas DiNanno;
• Ministrul Apărării din Regatul Suediei, Pål Jonson;
• Ministrul Afacerilor Externe din Regatul Norvegiei, Espen Barth Eide;
• Secretarul de Stat permanent din cadrul Cancelariei Prim-ministrului Islandei, Benedikt Árnason;
• Reprezentantul Permanent al Republicii Bulgaria la NATO, Ambasadorul Nikolay Milkov;
• Ambasadorul Ungariei în România, Kissné Hlatki Katalin.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski vor sosi miercuri la București, unde vor participa la Palatul Cotroceni la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9) şi al Ţărilor Nordice. Summitul, cu tema „Delivering More for Transatlantic Security", va fi co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, informează Administraţia Prezidenţială.

La Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice vor mai participa: preşedintele Republicii Lituania, Gitanas Nauseda, preşedintele Republicii Estonia, Alar Karis, preşedintele Republicii Cehe, Petr Pavel, preşedintele Republicii Letonia, Edgars Rinkevics, preşedintele Republicii Slovace, Peter Pellegrini, preşedintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb, prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen.

Președintele SUA, Donald Trump, a fost și el invitat să participe la Summitul B9+ organizat pe 13 mai. Șeful de la Casa Albă a refuzat, însă, invitația. Guvernul american îl va trimite, în schimb, pe subsecretarul de Stat din Statele Unite ale Americii pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno.

Potrivit agendei evenimentului, la 10:30 va avea loc primirea oficială a şefilor de delegaţie; la 11:00 va începe sesiunea plenară a Summitului, în deschiderea căreia vor avea intervenţii preşedintele României, Nicuşor Dan, şi preşedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki.

La ora 14:20 va fi fotografia de grup, iar la 14:30 un dejun de lucru. La 17:00, preşedintele României, Nicuşor Dan, cu preşedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, vor avea declaraţii de presă comune, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Formatul Bucureşti 9, iniţiat în 2015 de România şi Polonia, reuneşte ţările de pe Flancul estic al NATO: România, Republica Polonă, Republica Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Republica Slovacă, Republica Estonia, Republica Lituania şi Republica Letonia.