UE a renunțat la orice mențiune privind statutul de „membru asociat” din cel mai recent proiect al declarației comune care urmează să fie adoptată la finalul Summitului UE-Canada de la Montreal, care are loc joi și vineri. Propunerea, introdusă la insistența Germaniei într-un text revizuit transmis statelor membre miercuri, a fost înlocuită cu un angajament privind o „asociere tot mai strânsă” între UE și Canada, fără a se ajunge însă la statutul de membru cu drepturi depline, scrie Euronews.
Biroul președintelui Consiliului European, António Costa, a purtat în ultimele ore discuții intense cu mai multe state membre, în special cu Germania, care s-a opus utilizării acestui termen în declarația politică.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a lansat această idee în discursul său privind Starea Uniunii adresat Parlamentului European luna trecută, invitând Canada să devină primul „membru asociat” al UE.
Marți, statelor membre le-a fost prezentată o versiune preliminară în cadrul procedurii tacite, conform căreia un text este considerat adoptat dacă nicio țară nu își exprimă în mod explicit obiecțiile. Germania, Franța, Italia și Grecia au ridicat toate obiecții cu privire la acesta.
Germania a fost cel mai vocal adversar al termenului. Cancelarul Friedrich Merz propusese anterior un statut similar pentru Ucraina, ca o modalitate de a oferi Kievului garanții de securitate înainte ca acesta să se alăture pe deplin blocului comunitar.
Pentru Berlin, prioritatea este de a defini ce înseamnă în practică o cooperare mai strânsă cu Ottawa, mai degrabă decât de a îngrădi pachetul într-un termen care lipsește din tratate și ar putea avea implicații juridice semnificative.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a favorizat sintagma „alianță pentru viitor”, declarând că dorește să se concentreze asupra conținutului acordului și că terminologia utilizată este ca UE să se ocupe de soluționare.
Cea mai recentă versiune a textului a fost din nou supusă procedurii tacite, ceea ce înseamnă că va fi adoptată cu excepția cazului în care țările UE se opun explicit.