Euractiv: Von der Leyen va propune înfiinţarea unui "Consiliu European de Securitate". Ea susține discursul despre Starea Uniunii

Ursula von der Leyen ține miercuri discursul privind Starea Uniunii Europene, acesta fiind cel mai așteptat moment politic al anului la Bruxelles. Pe agendă se află teme grele – războiul din Ucraina și folosirea activelor înghețate ale Rusiei, o linie și mai dură pe migrație, extinderea UE, clima și relația tensionată cu China. Cel mai controversat anunț ar putea fi însă o propunere de interzicere, la nivelul întregii Uniuni, a accesului minorilor la rețelele sociale.

Interzicerea rețelelor sociale

Președinta Comisiei este așteptată să anunțe o propunere de interzicere la nivelul UE a accesului minorilor la rețelele sociale, o măsură pregătită de mult timp și care ar urma să respecte în mare parte recomandările unui grup de experți, publicate în iulie. Comisia a anunțat că va prezenta joi o propunere numită „EU Kids Act”, care va include, cel mai probabil, această interdicție.

Ucraina 

Ca și în discursurile anterioare, von der Leyen se pregătește să-și reafirme cu tărie sprijinul UE pentru Ucraina și să aducă pe scenă o persoană din Ucraina, pentru a pune un chip uman pe angajamentele față de țara sfâșiată de război. Anul acesta, va fi vorba, cel mai probabil, de tânăra sportivă ucraineană Oleksandra Paskal, o gimnastă de gimnastică ritmică de 10 ani, care și-a pierdut piciorul stâng într-un atac cu rachetă rusesc în 2022, în timpul unui bombardament aerian asupra satului Zatoka, la Marea Neagră.

De partea cealaltă a baricadei, von der Leyen ar putea anunța și următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă statelor membre le este tot mai greu să cadă de acord asupra unor noi sectoare industriale care să fie vizate.

Migrația

Trei opțiuni principale sunt pe masă și nu se exclud reciproc.

Cea mai perturbatoare ar fi o suspendare temporară a regulilor de azil în cazul unor sosiri bruște, pe scară largă. Unele state membre, precum Polonia și Grecia, au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în timp ce alte țări din UE, precum Italia, Danemarca și Suedia, sunt în favoarea restrângerii dreptului la azil.

Se așteaptă și o consolidare a Frontex, o reformă amplă a mandatului agenției de frontieră a UE fiind prevăzută până la sfârșitul anului. Von der Leyen, care promitea acum doi ani triplarea personalului Frontex, ar putea anunța un rol mai important al agenției în deportarea migranților aflați în situație neregulamentară, alături de puteri extinse de monitorizare a rutelor de migrație dincolo de granițele Europei.

Mai puțin așteptat ar fi un angajament de a folosi fonduri UE pentru finanțarea controversatelor „hub-uri de returnare” – centre de deportare din țări din afara UE, unde ar putea fi trimiși solicitanții de azil respinși.

Extinderea sau mai întâi reforma?

Procesul de aderare pare să prindă avânt în Balcanii de Vest și în Europa de Est, în timp ce recentul referendum din Islanda a confirmat că UE întâmpină dificultăți în a-și atrage vecinii mai înstăriți, pe fondul preocupărilor de securitate. Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina fac cu toate progrese pe drumul aderării, dar ridică și întrebări despre cum ar funcționa o Uniune extinsă și dacă nu există modalități mai bune de a menține candidații implicați, oferindu-le beneficii timpurii.

Clima

Mesajul politic va fi, cel mai probabil, că decarbonizarea este acum inseparabilă de securitatea energetică a Europei. După repetatele șocuri energetice de anul trecut, von der Leyen ar putea susține că reducerea dependenței de combustibilii fosili importați este deopotrivă o politică pentru climă și o necesitate strategică. Asta înseamnă un accent mai mare pe electrificare, rețele, energie regenerabilă, energie nucleară și costuri energetice mai mici, mai degrabă decât pe reglementarea climatică în sine. Adaptarea la schimbările climatice va căpăta, de asemenea, un loc mult mai proeminent decât în discursurile anterioare.

China. Și o nouă alianță cu Canada?

Cu doar două săptămâni înainte de misiunea de referință a comisarului UE pentru comerț, Maroa Sefcovic, la Beijing, la începutul lunii octombrie, von der Leyen se află în fața unei alegeri. Va adopta o poziție dură față de China, așa cum a făcut în 2023, când a lansat o anchetă anti-subvenții privind vehiculele electrice chinezești, sau va opta pentru o abordare mai conciliantă?

Nu în ultimul rând, premierul canadian Mark Carney va fi invitatul special al discursului privind Starea Uniunii, ocupând un loc în primul rând al Parlamentului European pentru a asculta discursul lui von der Leyen.

Ursula von der Leyen va propune miercuri, în Parlamentul European, crearea unui Consiliu European de Securitate, un nou format în care liderii UE, alături de cei ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei, Canadei și ai altor state partenere să coordoneze răspunsul la amenințările tot mai mari la adresa securității Europei, scrie Euroactiv.

Liderii Uniunii Europene, alături de cei ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei, Canadei și ai altor state, ar trebui să se reunească într-un nou format pentru a coordona răspunsul la amenințările tot mai mari la adresa securității, potrivit unui draft al discursului anual privind Starea Uniunii Europene, consultat în avans de Euractiv.

"Acest lucru este cu atât mai urgent acum, având în vedere natura și amploarea riscurilor cu care ne confruntăm. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru a face dintr-un Consiliu European de Securitate o realitate", se arată în draftul discursului.

UE ar trebui, de asemenea, să creeze un nou "protocol de securitate", inspirat de articolul 4 al Tratatului NATO, care ar permite unui stat membru să îl activeze pentru a convoca toate celelalte state membre la consultări.

Articolul 4 al NATO le permite statelor membre să solicite consultări atunci când consideră că securitatea sau integritatea lor teritorială sunt amenințate. "Ne consolidăm cooperarea cu NATO. Însă doctrina noastră, instituțiile noastre și procesul nostru decizional nu au ținut pasul cu noua realitate" va spune von der Leyen, potrivit draftului.

Ideea creării unui Consiliu European de Securitate, prezentată anterior drept o inițiativă franco-germană, a căpătat un nou impuls după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat în repetate rânduri pentru înființarea unei astfel de structuri.

Un asemenea organism ar putea ajunge să concureze cu NATO, însă nu este clar dacă secretarul general al alianței, Mark Rutte, sau președintele SUA, Donald Trump, ar susține un astfel de format. Planul lui von der Leyen reprezintă o schimbare majoră față de discursul său privind Starea Uniunii Europene susținut în 2025.

Construirea de alianțe

În prezența premierului canadian Mark Carney, von der Leyen va prezenta Canada drept un partener-cheie pentru Europa și va propune o "Alianță pentru viitor", menită să aprofundeze cooperarea dintre cele două părți.

Noua relație este prezentată ca o formă de cooperare care ar merge cât mai departe posibil, fără a presupune însă aderarea Canadei la UE. Comisia Europeană consideră că aderarea este imposibilă din punct de vedere juridic din cauza poziției geografice a țării nord-americane.

"Vrem să aducem relația cu Canada la cel mai înalt nivel posibil", va spune von der Leyen, potrivit draftului. Ea va pune accent și pe consolidarea legăturilor cu state "care împărtășesc aceleași valori și viziuni", precum Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește securitatea și siguranța inteligenței artificiale.

Stabilirea priorităților

Discursul președintei Comisiei Europene se va concentra pe trei domenii considerate esențiale: schimbările climatice, inteligența artificială și competitivitatea industrială.

Von der Leyen este așteptată să invite reprezentanți ai marilor companii de tehnologie la o discuție despre ritmul dezvoltării inteligenței artificiale.

Discursul va anunța oficial și faptul că UE va prezenta joi un "Kids Act". Potrivit relatărilor anterioare ale Euractiv despre textul ajuns în presă, acesta va limita accesul copiilor cu vârsta sub 15 ani la anumite servicii online.

"Sunt conștientă că mulți consideră că puterea marilor companii de tehnologie este copleșitoare", este de așteptat să declare von der Leyen, adăugând: „Europa are puterea de a acționa. Noi suntem cei care decidem regulile, nu marile companii de tehnologie".

De asemenea, von der Leyen este așteptată să anunțe un plan la nivelul UE pentru valurile de căldură, care va include sisteme de avertizare timpurie și măsuri de planificare în domeniul sănătății publice.

După cum a relatat anterior Euractiv, președinta Comisiei va prezenta și o nouă inițiativă privind migrația, în urma crizei din Ceuta, Spania. Von der Leyen va propune un "Cadru european de răspuns la situații de urgență", destinat să ghideze reacția UE la ceea ce ea va defini drept deplasări în masă ale populației "organizate și folosite ca armă".

"Acesta va fi activat doar în baza unui set strict definit de criterii. În aceste situații, va permite o flexibilitate limitată în timp și strict definită în aplicarea procedurilor standard", se arată în draft.