Vortexul polar trece printr-o perturbare fără precedent pentru această perioadă a anului. Pe 10 noiembrie 2026, vânturile din jurul vortexului polar stratosferic și-au inversat direcția, marcând cel mai timpuriu episod de încălzire stratosferică bruscă (SSW) înregistrat vreodată. Evenimentul s-a produs cu aproximativ două săptămâni și jumătate mai devreme decât orice episod similar din aproape 70 de ani de observații.
Modelele meteorologice urmăresc acum propagarea acestei perturbări către straturile inferioare ale atmosferei. Primele posibile efecte sunt estimate în a doua parte a lunii noiembrie, în jurul datei de 26 noiembrie 2026, arată ultimele estimări publicate de Severe Weather Europe.
Pentru Europa, simulările climatice indică posibilitatea unei perioade cu temperaturi sub valorile normale în mare parte a continentului.
Vortexul polar s-a inversat pe 10 noiembrie. Un eveniment record
Vortexul polar este un sistem amplu de circulație atmosferică ce se formează deasupra regiunilor polare. Acesta se extinde de la altitudini apropiate de suprafața Pământului până în stratosferă, la peste 50 de kilometri înălțime, și contribuie la menținerea aerului foarte rece în regiunile arctice.
Sistemul este împărțit în două straturi principale: stratosfera, situată la altitudini mari, și troposfera, unde se desfășoară cea mai mare parte a fenomenelor meteorologice.
Atunci când vortexul polar este puternic și stabil, aerul rece rămâne în mare parte blocat în apropierea Polului Nord, favorizând condiții mai blânde în regiuni precum Europa și Statele Unite. Când vortexul se destabilizează, însă, circulația atmosferică se poate modifica, favorizând deplasarea maselor de aer rece spre latitudini mai sudice.
Una dintre cele mai importante cauze ale unei asemenea perturbări este încălzirea stratosferică bruscă, cunoscută sub denumirea de Sudden Stratospheric Warming (SSW). Fenomenul presupune o creștere rapidă a temperaturilor și presiunii în stratosferă, care poate afecta structura și circulația vortexului polar.
În episodul actual, temperaturile din stratosferă au ajuns la valori cu peste 25 de grade Celsius peste normalul perioadei. În același timp, presiunea ridicată a deplasat vortexul de la poziția sa obișnuită, iar vânturile care îl înconjoară au încetinit puternic.
Vânturile au ajuns aproape de zero în jurul datei de 6 noiembrie, iar pe 10 noiembrie s-a produs inversarea propriu-zisă. Toate cele trei sisteme principale de prognoză analizate confirmă această schimbare.
Este un eveniment excepțional prin momentul producerii sale: inversarea s-a produs cu aproximativ două săptămâni și jumătate mai devreme decât în orice alt episod înregistrat anterior.
Când ar putea ajunge efectele încălzirii stratosferice la nivelul solului
Perturbările din stratosferă nu se reflectă imediat în vremea de la suprafață. În mod obișnuit, efectele au nevoie de aproximativ una până la trei săptămâni pentru a se propaga către straturile inferioare ale atmosferei.
Simulările climatice pentru evenimente SSW produse în luna noiembrie, în condiții atmosferice globale similare celor actuale, indică două momente importante: primul contact cu nivelurile inferioare ale atmosferei în jurul zilei a 15-a după inversarea vânturilor și un al doilea moment în jurul zilei a 30-a.
În cazul evenimentului actual, modelele meteorologice încep să indice o legătură între perturbarea din stratosferă și circulația atmosferică de la altitudini mai joase.
Unele dintre analize arată că această undă de presiune ar putea ajunge până la suprafața Pământului în jurul datei de 22 noiembrie. De asemenea, trei sisteme principale de prognoză indică valori negative ale unui indice special care urmărește propagarea perturbării către nivelurile inferioare.
Acest semnal sugerează că vortexul polar ar putea continua să fie destabilizat și în straturile atmosferice apropiate de suprafață.
Totuși, nu toate anomaliile de presiune observate la altitudini joase sunt provocate direct de încălzirea stratosferică. Important este dacă și în ce măsură cele două zone ale atmosferei ajung să fie conectate, proces cunoscut sub numele de cuplare atmosferică.
Europa ar putea avea temperaturi sub normal în a doua parte a lunii noiembrie
Simulările climatice care analizează efectele produse la 15-30 de zile după un eveniment SSW indică un posibil tipar atmosferic cu presiune ridicată în nordul Canadei și în zona arctică, extinsă spre Groenlanda, și presiune scăzută deasupra Europei.
Această configurație ar favoriza circulația aerului dinspre nord și ar putea permite pătrunderea unor mase de aer mai rece către continent.
În simulările analizate, temperaturile sunt sub valorile normale în mare parte din Europa. Excepțiile apar în special în extremitatea sud-estică și nord-estică a continentului.
Semnalul de răcire este însoțit și de o tendință de creștere a ninsorilor în anumite regiuni. Simulările indică o probabilitate mai mare de precipitații sub formă de ninsoare în zonele centrale și sud-estice ale Europei, în timp ce în nordul continentului semnalul este mai redus.
Aceste rezultate trebuie interpretate ca anomalii climatice asociate unui posibil răspuns al atmosferei la încălzirea stratosferică. Ele nu indică în mod direct unde va ninge și nici nu reprezintă o prognoză concretă pentru fiecare țară europeană.
În plus, scenariile de prognoză pentru perioada apropiată de 26 noiembrie sunt ceva mai temperate în cazul Europei. Unele dintre ele indică temperaturi sub normal în regiunile vestice și centrale, dar nu arată o răcire puternică și generalizată pe continent.
Această diferență este importantă: pentru ca Europa să resimtă o răcire semnificativă, este necesară și existența unei surse consistente de aer rece care să ajungă deasupra continentului.
Ce arată scenariile pentru 26 noiembrie 2026: Super El Niño joacă un rol crucial
Prognozele analizate pentru intervalul 25-27 noiembrie, adică aproximativ 15-17 zile după inversarea vânturilor din stratosferă, oferă mai multe variante de evoluție.
Unele simulări indică dezvoltarea unei zone de presiune ridicată deasupra Alaskăi și a regiunilor polare, precum și extinderea unei creste atmosferice către Groenlanda. În același timp, o zonă de presiune scăzută ar putea apărea deasupra Statelor Unite și a Europei.
În cazul continentului european, anumite scenarii sugerează temperaturi sub normal în vest și centru. Totuși, modelele nu indică deocamdată o răcire importantă și generalizată.
Un factor suplimentar care poate influența evoluția vremii este fenomenul Super El Niño din Pacificul tropical, descris în analiza meteorologică drept unul dintre cele mai puternice episoade de acest tip. Acesta poate contribui la configurația finală a circulației atmosferice și la modul în care se vor manifesta efectele încălzirii stratosferice.