Antena 3 Be EU Virginijus Sinkevičius, comisarul european responsabil pentru mediu, avertisment dur pentru România

Virginijus Sinkevičius, comisarul european responsabil pentru mediu, avertisment dur pentru România

de Redacția Antena 3    |    16 Iul 2022   •   11:17
Virginijus Sinkevičius, comisarul european responsabil pentru mediu, avertisment dur pentru România

Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, a criticat dur România pentru modul lent în care a fost implentată legislaţia în domeniul mediului şi a solicitat Guvernului să remedieze cât mai repede problemele, data limită fiind finalul anului 2022.

 Virginijus Sinkevičius, comisarul european responsabil pentru Mediu, Oceane și Pescuit, a fost invitatul Sabinei Iosub în cadrul emisiunii Be UE, unde a vorbit despre restanţele pe care le are ţara noastră în domeniul gestionării gunoiului, protejării pădurilor, calităţii apei şi poluării.

Sabina Iosub: Am discutat adesea la Be EU, despre lucrurile care se schimbă în natură şi dumneavostră veniţi acum cu o idee minunată, aceea de a reface întreaga natură. Care sunt principalele puncte ale acestei noi legislaţii?

Virginijus Sinkevičius: În primul rând, eu sunt foarte mândru de această nouă propunere, pentru că, după 30 de ani, avem, în cele din urmă, o legislaţie în legătură cu natura, pentru aceea de dinainte era reprezentată de o serie de directive privind natura, fauna şi habitatul, care au fost adoptate acum circa 30 de ani. Noua legislaţie de restaurare a naturii va avea scopul de a propune ţinte de restaurare a naturii pentru statele membre, pentru ecosisteme, deci toate ţintele Uniunii Europene vor avea în vedere restaurarea naturii în 20% din ecosistemele UE. Până în 2050, vrem să facem asta în care toate ecosistemele care au nevoie de aşa ceva. Ceea ce este foarte important este că restaurarea naturii nu înseamnă protejarea naturii. Nu sunt acelaşi lucru, dar oamenii, adesea, le confundă. De exemplu, nu există obligaţia ca zonele restaurate să devină protejate. Nu este interzis, desigur, dar nici obligatoriu nu este. Ceea ce este cel mai important este să ne asigurăm că, după ce se fac eforturi de restaurare a naturii, habitatele să ajungă într-o stare bună, pozitivă. În acest moment, starea ecosistemelor noastre este destul de proastă. Circa 80% sunt într-o stare slabă sau chiar proastă, aşa că, desigur, este nevoie de aceste eforturi, dar asta nu este o activitate de protejare a naturii sau de interzicere a activităţii economice în zonele respective, dimpotrivă, ne vom strădui să propunem această coexistenţă în legislaţie. 

Sabia Iosub: Şi ce vom vedea în viitorul apropiat aici, la nivel european, la nivelul Comisiei şi în statele membre?

Virginijus Sinkevičius: Desigur trebuie să finalizăm procesul legislativ, ceea ce nu este o sarcină uşoară, dar eu sunt optimist. Jucătorii din Parlamentul European, din Consiliu, au primit pozitiv proiectul şi cred că vom putea merge înainte destul de bine. Atunci când legislaţia va fi adoptată, statele membre vor avea doi ani pentru a propune propriile planuri de restaurare a naturii,  unele la nivel naţional, deci, desigur, este foarte important acest principiu de a permite statelor membre să aibă propriile planuri. Comisia va analiza aceste planuri pentru a se asigura că sunt prioritizate cum trebuie ecosistemele şi că li se acordă atenţie acelora care au cea mai mare nevoie. Desigur, se vor consulta cu statele membre, pentru a se asigura că există fondurile necesare pentru implementarea proiectelor. Apoi, după aceşti doi ani, vom monitoriza implementarea acestor planuri la nivelul statelor membre.

Sabina Iosub: În cât timp vom vedea o natură restaurată? Care este ţinta?

Virginijus Sinkevičius: Prima ţintă, interimară, este 2030. 20% trebuie să facem până în 2030. Cred că ceea ce este foarte important, este aşa cum spuneaţi dvs. foarte bine, să vedem aceste lucruri. Nu doar să vedem obiectivele legate de ecosisteme, păduri, mlaştini, delte şi aşa mai departe, ci să vedem schimbări şi în oraşe. Verdeaţa urbană este una dintre ţinte, una dintre cele mai importante, aceea de a ne asigura că este o creştre cu 5% a spaţiilor verzi în oraşele Uniunii Europene şi, de asemenea, o creştere cu 10% a inelului de pădure din jurul oraşelor europene. Puntem mult accentul asupra importanţei de a reduce natura în oraşe. Cred că, în perioada pandemiei, în lockdown, cetăţenii au văzut foarte bine că oraşele lor nu au acele spaţii verzi. Mă bucur că multe oraşe fac deja acest lucru, dar acesta va fi unul dintre obiectivele noastre, care va fi cel mai aprooape de cetăţeni, pentru că aceştia să poată să vadă schimbările cu propriii ochi! 

(...) 

Sabina Iosub: Cum se descurcă România? 

Urmăresc îndeaproape problemele din România şi progresul este încă unul lent. Încă este loc de mai bine şi, aşa cum am spus în timpul vizitei mele în România, ministrul pentru Medie are nevoie de susţinerea altor ministere, de suţinere guvernamentală pentru a face un progres vizibil. Chiar ieri am avut o înâlnire cu membrii parlamentului care însă se plâng despre tăierile de păduri din Carpaţi. Desigur, Comisia va analiza dacă aceste rapoarte sunt reale. Nu pot spune că nu a existat un progres de la început, de când am început să lucrăm cu România. Da, s-au făcut progrese, dar, din păcate, totul merge prea lent.

(...) 

Sabina Iosub: Ştiu că s-a declanşat procedura de infringement pentru România în unele zone. Suntem în pericol să ajungem la Tribunal sau mai avem timp să facem ceva?

Virginijus Sinkevičius: Timpul este scurt. Asta este tot ce pot spune. Sunt riscuri mari să apeleze la tribunal Comisia dacă nu se fac suficiente progrese. 

Sabina Iosub: Oficialii români înţeleg acest lucru?

Virginijus Sinkevičius: Desigur! Am discutat asta, de mai multe ori, chiar şi în timpul vizitei mele şi în multe întâlniri cu miniştrii. Sunt sigur că ei sunt conştienţi de această situaţie şi de gravitatea ei. 

Sabina Iosub: Dle comisar, care este mesajul pentru cei care vă privesc, la finalul discuţiei noastre?

Virginijus Sinkevičius: Mesajul este foarte simplu. Acum trecem printr-o perioadă grea. Sunt afectate economiile noastre, vedem cât de mare impact are războiul din Ucraina asupra economiei, dar eu cred că în toate momentele grele, au apărut soluţiile cele mai bune în Europa. Eu sunt sigur că Ucraina va câştiga acel război, iar noi trebuie să-i ajutăm în acest sens, pentru că pierderea Ucrainei ar fi o pierdre pentru noi toţi, pentru lumea occidentală şi atunci nu ne mai putem aştepta ca economiile noastre să revină la nivelul de dinainte. Trebuie să continuăm să suţinem Ucraina şi eforturile ei, să reacţionăm la ceea ce se întâmplă şi chiar să mergem înainte cu unele propuneri. Este foarte important să păstrăm unitatea statelor UE, ceea ce cred că am făcut cu succes în aceşti ani şi sunt sigur că vom putea face faţă acestor provocări foarte bine. 

×

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp

Parteneri
x close