Este simptomul care aduce pacientul la medicul său și simptomul care merită cea mai mare grijă în evaluare. S-a spus că un clinician calificat poate identifica sursa durerii abdominale doar din istoricul pacientului, în 80 până la 90% din situații. Pentru a atinge acest obiectiv, este nevoie de o înțelegere aprofundată a patogenezei numeroaselor boli abdominale care produc durere și a căilor prin care aceasta se transmite.
Durerea abdominală este unul dintre cele mai frecvente motive pentru vizitele la urgențe. Incidența este de aproximativ 10-12%, la nivel global. Factorii demografici precum vârsta, sexul, etnia și istoricul familial afectează prezentarea acestuia.
Este esențial ca medicii de urgență să aibă o abordare metodică în istoric, examen fizic, investigație și tratament. Suspiciunea clinică a bolilor care pun viața în pericol la pacienții cu risc ridicat este cea mai importantă.
Natura durerii abdominale poate fi împărțită în trei categorii, în funcție de căile neurologice de transmisie:
- Durere somatică (parietală): Rezultă din iritația peritoneului parietal cauzată de inflamație, infecție sau reacție chimică. Este furnizată de fibre nervoase mielinice. Este localizată și constantă. Pe măsură ce procesul bolii evoluează și irită peritoneul parietal, pacientul preferă o poziție imobilă datorită sensibilității și a rigidității crescute.
- Durere viscerală: Este cauzată de întinderea pereților viscerelor goale, inervați de fibre nemielinice. Are o natură difuză și intermitentă, dureroasă și colică. Pacienții tind să se tot așeze în pat. Se simte în regiunea abdominală care se corelează cu segmentul somatic al regiunii embrionare. Structurile intestinului anterior, intestinului mediu și intestinului posterior se referă la abdomenul superior, mijlociu și, respectiv, inferior. Durerea viscerală poate fi percepută departe de procesul real al bolii, de exemplu, durerea din apendicita acută este resimțită inițial în jurul ombilicului și apoi în regiunea apendicelui.
- Durerea nespecifică: Este definită ca o durere resimțită departe de locul de origine. Originea anatomică comună sau inervațiile aceleiași rădăcini nervoase sunt motivele principale pentru o astfel de durere.
Ce afecțiuni duc la durerile de stomac
Durerea abdominală poate avea un debut brusc, rapid sau treptat. Durerea cu debut brusc apare într-o secundă. Pacientul va relata momentul debutului la un moment precis, de obicei precizând exact ce activitate se desfășura în momentul în care a început durerea. Debutul brusc al durerii este de obicei asociat cu perforarea tractului gastrointestinal de la un ulcer gastric sau duodenal, un diverticul colonic sau un corp străin. Alte cauze comune includ o sarcină extrauterină ruptă, infarct mezenteric, anevrism de aortă rupt și embolie a unui vas abdominal.
Durerea cu debut rapid începe cu câteva secunde și crește constant în severitate, în următoarele câteva minute. Pacientul își va aminti momentul debutului în general, dar fără precizia observată în durerea de debut brusc. Durerea cu debut rapid este asociată cu colecistită, pancreatită, obstrucție intestinală, diverticulită, apendicită, calculi ureterali și ulcer gastric sau duodenal penetrant.
Durerea cu debut treptat este durerea care devine încet mai severă numai după ce au trecut un număr de ore sau chiar zile. Memoria pacientului cu privire la momentul apariției durerii este vagă; el poate indica doar ziua sau, eventual, săptămâna de debut. Durerea cu debut gradual este frecvent asociată cu neoplasme, procese inflamatorii cronice și obstrucție a intestinului gros. Multe alte afecțiuni intra-abdominale sunt asociate cu durerea cu debut treptat, făcând un diagnostic precis din istoric mai dificil cu acest simptom decât în durerea cu debut brusc sau rapid.
Dar să vedem mai specific ce afecțiuni pot determina dureri de stomac sau abdominale și care sunt caracteristicile lor de bază.
Gastrita
Gastrita este o afecțiune care implică inflamarea mucoasei stomacului. Aceasta poate fi cauzată de diverși factori, iar simptomele pot varia de la ușoare la severe.
Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai comune cauze ale gastritei. Bacteriile H. pylori pot infecta mucoasa stomacului și duce la inflamație.
Pe lângă infecția cu H. Pylori, consumul frecvent de medicamente precum ibuprofen sau aspirină poate irita mucoasa stomacului și contribui la apariția gastritei. De asemenea, situațiile stresante, traumatisme severe sau arsuri grave pot afecta stomacul și duce la inflamație.
Simptomele comune ale gastritei includ durere abdominală, senzația de arsură sau disconfort în partea superioară a abdomenului, indigestie, greață și vărsături, pierdere în greutate.
Diagnosticul de gastrită se face de obicei pe baza simptomelor, istoricului medical și, uneori, prin endoscopie, care permite medicului să examineze mucoasa stomacului direct.
Tratamentul poate implica antibiotice pentru tratarea infecției cu H. pylori (dacă este prezentă), medicamente antiacide sau inhibitori de pompă de protoni pentru a reduce producția de acid gastric.
Boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care conținutul acid din stomac se întoarce în esofag, tubul care leagă gâtul de stomac. Această mișcare retrogradă a acidului poate cauza iritație și leziuni ale mucoasei esofagiene, generând simptome neplăcute.
Cauze ale BRGE
- Slăbiciunea sfincterului esofagian inferior (LES): Sfincterul este un mușchi situat între esofag și stomac și acționează ca o barieră pentru a împiedica acidul să intre în esofag. Dacă acest sfincter nu se închide corect, acidul gastric poate reflua în esofag.
- Hernie hiatală: O parte a stomacului poate aluneca prin orificiul din diafragmă către torace, creând o hernie hiatală. Acest lucru poate favoriza refluxul acid.
- Producția excesivă de acid gastric: Unele condiții medicale pot duce la o producție crescută de acid gastric.
Simptome comun e ale BRGE
- Arsuri la stomac: Este simptomul cel mai comun și se simte ca o senzație de arsură în partea superioară a abdomenului.
- Regurgitare: Întoarcerea acidului sau a alimentelor în gură.
- Durere sau dificultate în înghițire (disfagie): Pot apărea datorită iritației esofagiene.
- Tuse cronică: Refluxul acid poate irita corzile vocale și provoca tuse persistentă.
- Greață sau vărsături: În cazurile severe.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul de BRGE se face de obicei pe baza simptomelor și istoricului medical. În unele cazuri, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi endoscopia sau monitorizarea pH-ului esofagian.
Tratamentul BRGE poate include:
- Modificări ale stilului de viață: Evitarea alimentelor care declanșează refluxul, pierderea în greutate, ridicarea capului patului în timpul somnului etc.
- Medicamente: Antiacide, inhibitori de pompă de protoni sau medicamente care fortifică sfincterul esofagian inferior.
- Intervenții chirurgicale: În cazuri severe sau când alte metode de tratament nu au avut succes, se poate recurge la intervenții chirurgicale pentru a repara sfincterul esofagian.
Este important să consulți un medic, dacă ai simptome sugestive de BRGE, deoarece, netratată, această afecțiune poate duce la complicații precum esofagită, stricturi esofagiene sau Barrett esofagian (o afecțiune care poate crește riscul de cancer esofagian).
Ulcerul gastric
Ulcerul gastric, cunoscut și sub numele de ulcer peptic sau ulcer la stomac, este o leziune în mucoasa stomacului. Acesta se formează atunci când echilibrul normal dintre factorii care protejează mucoasa gastrică și factorii care o irită este perturbat. Principala cauză a ulcerelor gastrice este infecția cu bacteriile Helicobacter pylori (H. pylori) sau utilizarea îndelungată a medicamentelor antiinflamatoare non-steroidiene (AINS).
Cauze ale ulcerului gastric
- Infecția cu H. pylori: Această bacterie poate coloniza mucoasa stomacului și duce la inflamație, favorizând formarea ulcerelor.
- Utilizarea îndelungată a AINS: Medicamente precum aspirina, ibuprofenul și naproxenul pot irita mucoasa stomacului și contribui la dezvoltarea ulcerelor.
- Fumatul: Fumatul poate crește riscul de ulcer gastric.
- Consumul excesiv de alcool: Alcoolul poate irita mucoasa stomacului și contribui la apariția ulcerelor.
- Stresul: Deși stresul nu este direct cauza ulcerelor, poate agrava simptomele și întârzia vindecarea.
Simptome comune ale ulcerului gastric
- Durere abdominală: De obicei, în partea superioară a abdomenului, între piept și buric.
- Arderea sau disconfort: Simțită în timpul sau după masă.
- Greață și vărsături: În unele cazuri.
- Pierdere în greutate: În cazurile severe.
- Indigestie: Senzație de plenitudine sau disconfort după masă.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul ulcerului gastric implică, de obicei, teste precum endoscopia sau teste de sânge pentru a detecta prezența bacteriei H. pylori.
Tratamentul poate include
- Antibiotice: Pentru a trata infecția cu H. pylori.
- Inhibitori de pompă de protoni (IPP) sau antagoniști ai receptorilor H2: Pentru a reduce producția de acid gastric și a ajuta la vindecarea ulcerului.
- Evitarea factorilor declanșatori: Cum ar fi AINS, alcoolul sau fumatul.
Intoleranța la lactoză
Intoleranța la lactoză este o condiție în care organismul nu produce suficientă lactază, enzima responsabilă pentru descompunerea lactozei - un zahăr găsit în lapte și produsele lactate. Această lipsă de lactază poate duce la simptome neplăcute atunci când o persoană consumă alimente sau băuturi care conțin lactoză.
Cauze și factori de risc
- Deficit de lactază: Intoleranța la lactoză apare atunci când nivelurile de lactază sunt scăzute în organism.
- Ereditate: Intoleranța la lactoză poate fi ereditară și poate să apară mai frecvent la persoanele cu origini asiatice, africane, hispanice sau amerindiene.
- Vârsta: Incidența intoleranței la lactoză crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece multe persoane pierd treptat capacitatea de a produce lactază în cantități suficiente.
Simptome ale intoleranței la lactoză
- Balonare și gaze: Consumul de lactoză nedescompusă poate duce la producția excesivă de gaze în intestin.
- Diaree: Lactoza nedigerată atrage apa în intestin, provocând diaree.
- Dureri abdominale: Durere sau crampe în zona abdominală.
- Greață sau vărsături: În cazuri mai severe.
Diagnostic și tratament
- Test de intoleranță la lactoză: Se poate realiza o probă de sânge sau de respirație, ori se poate efectua o probă de toleranță orală la lactoză pentru a confirma diagnosticul.
- Excluderea lactozei din dietă: Multe persoane cu intoleranță la lactoză pot gestiona simptomele prin eliminarea sau limitarea consumului de alimente și băuturi care conțin lactoză.
- Suplimente de lactază: Unele persoane pot beneficia de utilizarea suplimentelor de lactază disponibile fără prescripție medicală pentru a ajuta la descompunerea lactozei înainte de consumul alimentelor care conțin lactoză.
Endometrioza
Endometrioza este o afecțiune în care țesutul care acoperă interiorul uterului, numit endometru, crește în afara acestuia. Acest țesut poate să apară pe ovare, trompele uterine, peritoneu (membrana care acoperă organele din cavitatea abdominală) și alte organe din pelvis. Endometrioza poate provoca durere severă și poate afecta fertilitatea.
Cauze și factori de risc
- Flux menstrual retrograd: Teoria cea mai acceptată este că unele celule endometriale sunt eliminate înapoi în trompele uterine și ajung în cavitatea pelviană în loc să fie eliminate prin sângele menstrual.
- Factori genetici: Există o predispoziție genetică pentru endometrioză. Dacă o femeie are o soră sau o mamă cu endometrioză, are un risc crescut de a dezvolta și ea această afecțiune.
- Producția anormală de estrogen: Endometrioza răspunde la fluctuațiile hormonale ale ciclului menstrual, iar producția crescută de estrogen poate contribui la dezvoltarea și creșterea acestei afecțiuni.
Simptome comune ale endometriozei
- Durere pelviană și abdominală: Este simptomul cel mai comun, adesea asociat cu perioade menstruale dureroase.
- Durere în timpul actului sexual: Mulți pacienți cu endometrioză resimt durere în timpul sau după actul sexual.
- Disconfort în timpul urinării sau defecației: Endometrioza poate afecta vezica urinară sau intestinul, provocând disconfort.
- Sângerări abundente sau dureri intense în timpul menstruației.
- Infertilitate: Endometrioza poate afecta fertilitatea, deoarece poate bloca trompele uterine sau afecta calitatea ovulelor.
Diagnostic și tratament
- Examen fizic și istoric medical: Medicul poate efectua un examen pelvian și poate discuta despre simptomele și istoricul medical al pacientului.
- Imagistică medicală: Ultrasunete, rezonanță magnetică (RMN) sau tomografie computerizată (CT) pot fi utilizate pentru a detecta leziunile endometriozice.
- Laparoscopie: Aceasta este cea mai sigură modalitate de a diagnostica endometrioza. Prin intermediul unei mici incizii, un tub subțire cu o cameră video este introdus în cavitatea abdominală pentru a examina țesuturile.
Tratamentul endometriozei poate include:
- Medicamente: Analgezice, antiinflamatoare, contraceptive orale sau medicamente ce reduc producția de estrogen.
- Intervenție chirurgicală: Laparoscopie, pentru a îndepărta leziunile endometriozice, sau histerectomie, în cazuri severe.
Când este cazul să consulți un medic
Așa cum am văzut, durerile abdominale pot fi cauzate de o varietate de condiții, unele minore și altele mai grave. Este întotdeauna important să consulți un medic atunci când apar dureri abdominale persistente, severe sau însoțite de alte simptome alarmante.
Dacă durerile abdominale persistă sau se intensifică în timp, este important să consulți un medic. Durerile care durează mai multe ore sau zile pot fi semnul unei afecțiuni subiacente care necesită evaluare și tratament.
Durerile abdominale severe, în special cele care te împiedică să te miști sau să duci o viață normală, sunt un motiv de îngrijorare și necesită evaluare medicală imediată.
Dacă observi sânge în scaun, în vărsături sau în urină, trebuie să consulți imediat un medic. Sângerarea poate fi semnul unor probleme grave, cum ar fi ulcere, infecții sau chiar cancer.
Dacă durerile abdominale sunt însoțite de febră, acesta poate fi un semn al unei infecții care necesită tratament medical.
Vărsăturile care persistă timp de mai multe ore sau zile pot duce la deshidratare și necesită evaluare medicală.
Dacă observi modificări semnificative în tranzitul intestinal, cum ar fi diaree sau constipație persistentă, este important să consulți un medic.
Femeile însărcinate care experimentează dureri abdominale ar trebui să consulte imediat un medic, deoarece acestea pot fi semne ale unor complicații precum sarcina ectopică sau avort spontan.
Dacă un copil se plânge de dureri abdominale severe sau persistente, este important să-l duci la medic pentru evaluare. Copiii nu pot comunica întotdeauna simptomele așa cum o fac adulții, iar durerile abdominale la copii pot fi cauzate de diverse afecțiuni.
Prevenție
Prevenirea durerilor abdominale implică adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase și gestionarea adecvată a factorilor de risc.
Consumul unei diete echilibrate bogate în fibre, fructe, legume și proteine slabe poate ajuta la prevenirea problemelor digestive. Limitarea consumului de alimente grase, prăjite, picante și iritante poate reduce riscul de indigestie și reflux gastroesofagian.
Consumul adecvat de apă poate ajuta la menținerea funcționării corecte a sistemului digestiv și poate preveni constipația. Reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat pot contribui la prevenirea problemelor digestive și a durerilor abdominale.
Menținerea unei greutăți corporale sănătoase poate reduce presiunea asupra sistemului digestiv și poate preveni anumite probleme, cum ar fi refluxul gastroesofagian.
Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi yoga, meditația și exercițiile de respirație, pot ajuta la prevenirea durerilor abdominale legate de stres.
Activitatea fizică moderată poate îmbunătăți funcționarea sistemului digestiv și poate preveni constipația. Pentru unele persoane, excesul de cafeină poate irita stomacul, așa că consumul moderat este recomandat.
