Energia are un preț mai mare în România decât în alte state europene. Iar cauzele sunt multiple. La fel, și efectele asupra industriei. Problemele cu care se confruntă marii consumatori de energie, dar și soluțiile pentru sprijinirea acestora au fost dezbătute în cadrul Forumului “Mecanisme pentru Susținerea Competitivității Companiilor Energo-Intensive din Industria Românească”, organizat de INTACT Media Goup.
”Suntem într-un moment în care se vorbește despre reindustrializarea României, ceea ce, pentru mine, ca jurnalist, poate părea o utopie, pentru că în ultimii ani nu s-a mai întâmplat nnimic în acest sens. Este un concept, care, dacă ar fi pus în practică, ar reprezenta o răscruce de drumuri pentru România.” - a arătat Alessandra STOICESCU, Director Executiv, Intact Media Group, și moderator al dezbaterii.
”Cred că există componente foarte importante legate de capitalul românesc, de investițiile străine și, în același timp, de menținerea și creșterea competitivității pentru acele industrii care există, care produc, care au piață de desfacere și care nu trebuie privite ca industrii care ar cere ajutorul.” - a punctat Alessandra STOICESCU în deschiderea forumului.
Ionel BORȘ, Președinte, Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România – CONPIROM, a arătat, la rândul lui, că majorarea prețurilor la energie reprezintă o problemă politică majoră la nivelul întregii Uniuni Europene. Comisia recomandă măsuri de compensare a marilor consumatori de energie, pentru a nu fi afectată competitivitatea globală a Europei. ”După cum știți, în ultimii ani, Europa a dezvoltat un pachet de politic privind schimbările climatice, menite să protejeze mediul. Direct - prin directive privind scheme de cogenerare, suport pentru energia regenerabilă și, indirect, prin schema de plată a certificatelor de emisie de CO2 pentru cei care produc energia cu poluare de dioxid. Toate aceste scheme sunt plătite direct sau indirect de toți consumatorii, dar mai ales de marii consumatori de energie. După ani de zile de alarmare a autorităților, s-a ajuns la concluzia că într-adevăr toate aceste măsuri luate au un impact extraordinar de mare asupra marilor consumatori de energie. Ca o consecință a acestui lucru, Comisia Europeană a emis câteva directive, care să vină în sprijinul marilor consumatori, tocmai pentru a asigura competitivitatea. Pentru că toți care activează în industria grea sunt expuși la o competitivitate la nivel global.” - a explicat Ionel BORȘ.
Președintele Confederației Patronale din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România – CONPIROM a atras atenția asupra faptului că ”România și industria românească și-au pierdut competitivitatea pentru că noi nu prea am aplicat directivele impuse de Uniunea Europeană. De aceea azi suntem cam cei mai scumpi la energie. În ultimul an, în România, energia s-a scumpit exponențial, comparativ cu alte state, care au aplicat aceste directive și care au acordat multe facilități marilor consumatori și în special industriilor din siderurgie, metalurgie, industriilor mari consumatoare de energie.” - a punctat Ionel BORȘ, Președinte, Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România – CONPIROM.
La rândul lui, Bogdan BELCIU, Partener PwC, Consultanță și Management, a prezentat un studiu și un set de măsuri, de soluții viabile, care să ducă la menținerea și sporirea competitivității companiilor energo-intensive de pe teritoriul României.
A doua linie urmărită a vizat îmbunătățirea eficienței energetice. Această directivă a fost implementată în Românnia prin suportul pentru cogenerare. Este o măsură care, după părerea noastră, nu și-a atins foarte mult beneficiile, deși costurile au fost suportate de consumatori. Rezultatele le așteptăm încă să se manifeste. Pentru această schemă, în România nu există un mecanism de protecție al marilor consumatori industriali.
Cea de-a treia categorie de directive este cea care încurajează reducerea cu 20% a gazelor cu efect de seră. Aceasta a fost implementată și a generat în România o reducere cu 44% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta încarcă costurile, pentru că nu există în România un mecanism de protecție a marilor consumatori industriali.” - a explicat Bogdan BELCIU, Partener PwC, Consultanță și Management.
Bogdan BELCIU a mai arătat că ”Toate aceste directive au crescut costurile pentru toți consumatorii, și cei casnici și cei industriali. Fără a lua în considerare efectul certificatelor verzi, impactul asupra energiei este de 7,9 euro pe MegaWatt, cost suplimenatr generat de aceste directive pentru protecția mediului. Această valoare de 7,9 euro este mai mare decât în multe țări europene. Chiar și fără mecanismele de sprijin care au fost implementate în țări precum Germania sau Franța, impactul tot este mai mare. Deci, deja vorbim de o diferență semnificativă.(...) Pentru marii consumatori, în structura costului de producție, costul energiei are un impact covârșitor, de peste 50-60%. Produsele pe care mulți dintre acești consumatori le comercializează acționează într-o piață globală și concurează cu cele din țări care nu au astfel de directive de protecție a mediului. Rezultatul este că situația din România dezavantajează marii consumatori în comparație cu producătorii din alte țări, chiar și din Europa.” - a subliniat Bogdan BELCIU, Partener PwC, Consultanță și Management.
La rândul lui, Viorel ȘTEFAN, Viceprim-ministru, a arătat beneficiile unor dezbateri între principalii actori din sistemul energetic. ”Faptul că ne întâlnim în jurul unei mese rotunde, autorități și reprezentanți ai industriei, arată faptul că avem disponibilitate pentru dialog. Este un semnal de progres în societatea românească și mai rămâne ca acest dialog să dea și rezultatele scontate și pe măsura pretențiilor pe care le avem ca stat european și ca economie funcțională de piață.” - a punctat Viorel ȘTEFAN. În continuare, oficialul a prezentat câteva dintre direcțiile pe care Guvernul vrea să le urmeze în perioada următoare cu scopul reindustrializării României. ”Programul nostru de guvernare promovează țintirea integrării sistemului energetic românesc la nivelul european, un sistem care să funcționeze, bazat pe concurență dar mai ales pe utilizarea optimă a resurselor. Guvernul are în vedere trei direcții principale: securitatea aprovizionării, competitivitatea și sustenabilitatea.
Pentru securizarea aprovizionării avem în vedere creșterea surselor de aprovizionare, atât din resurse interne, externe, cât și regionale, dezvoltarea rețelelor de transport energetic și creșterea aportului energetic din surse regenerabile.
Pentru susținerea competitivității, țintim dezvoltarea burselor locale de energie cu efect asupra volumelor tranzacționate, atragerea de noi jucători semnificativi pe piața națională, întărirea puterii și independenței autorităților specifice în domeniul reglementării, precum și evitarea situațiilor de monopol.
Pentru a asigura sustenabilitatea, ne propunem să îmbunătățim cadrul de reglementare, stimularea și promovarea investițiilor în energia regenerabilă și dezvoltarea unei piețe bazate pe creșterea cooperării regionale și formarea pieței unice europene.” - a mai explicat Viorel ȘTEFAN, Viceprim-ministru.
Ministerul Finanțelor Publice va susține orice fel de propunere – a declarat Eugen Orlando TEODOROVICI, Ministrul Finanțelor Publice.
”Sunt adeptul ideii de a plăti fiecare cât consumă. Statul va începe să lase piața să funcționeze singură.” – a punctat Eugen Orlando TEODOROVICI.
Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon vor primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub un anumit prag, dar vor trebui să returneze diferenţa, dacă preţul urcă peste acest nivel – a fost anunțul făcut de Doru VIȘAN, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, în cadrul forumului organizat de INTACT Media Group.
”Ministerul Energiei are în vedere promovarea unui mecanism de tipul contractelor pentru diferenţă. Acest mecanism se va aplica tuturor proiectelor de investiţii, în vederea producerii de energie electrică în capacităţi cu emisii reduse de carbon. Implementarea unui astfel de mecanism permite crearea unui cadru transparent, care să răspundă riscului la care sunt supuse investiţiile pe termen lung şi oferă un mediu atractiv, stabil şi predictibil pentru investitori.” - a declarat Doru VIȘAN.
”Un mecanism de acest tip are în vedere stabilizarea veniturilor pentru producători la un nivel de preţ fix, cunoscut sub numele de preţ de exercitare. Astfel, producătorii vor obţine venituri din vânzarea de electricitate pe piaţa competitivă, iar în cazul în care preţul obţinut de ei pe piaţă este sub preţul de exercitare, vor primi o plată reprezentând diferenţa între preţul de referinţă şi preţul de exercitare. În schimb, dacă preţul obţinut de ei din vânzarea de electricitate pe piaţa competitivă este mai mare decât preţul de exercitare, producătorii trebuie să ramburseze diferenţa până la nivelul preţului de exercitare.” - a mai explicat Doru VIȘAN, Secretar de Stat în Ministerul Energiei.
La rândul lui, Constantin IVAN, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, a atras atenția asupra unui domeniu mai puțin exploatat – acela al industriilor inovative.
”Avem foarte multe documentații și foarte multe proiecte ale inteligenței românești, care așteaptă să fie puse în aplicare. (...) Sunt proiecte care trebuie prinse în program, astfel încât consumatorii de energie să fie tratați într-adevăr într-o piață concurențială și cât se poate de transparentă.” - a punctat Constantin IVAN, Secretar de Stat, Ministerul Economiei.
Dumitru CHIRIȚĂ, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, a subliniat, la rândul lui, că trebuie găsite soluțiile adecvate, astfel încât marii consumatori să-și poată desfășura activitatea în România. În acest sens, el a prezentat o serie de măsuri avute deja în vedere de ANRE.
”Vom încerca să identificăm un nou model de piață în zona de energie electrică, astfel încât tipul acesta de activități să fie încurajate, să se bazeze pe transparență, iar prețurile să reflecte cererea și oferta. (...)
Totodată, vom orienta operatorii de distribuție să crească nivelul de mentenanță al rețelelor electrice, astfel încât evenimente care pot conduce la întreruperi ale alimentării cu energie electrică să fie cât mai reduse, iar calitatea serviciului public să crească semnificativ.
În egală măsură, vom analiza și vom aplica criterii de analiză comparativă între operatorii de distribuție, dar și între operatorii din România și alți operatori din Uniunea Europeană, astfel încât diferențele de tarife să nu mai fie atât de mari cum sunt astăzi.” - a arătat Dumitru CHIRIȚĂ, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Măsuri concrete au fost deja adoptate de autorități, a subliniat Florin CIOCĂNELEA, Consilier de Stat în Domeniul Energiei.
”În ceea ce privește securitatea aprovizionării și competitivitatea, România este încă o piață închisă. În acest sens se urmărește eficientizarea și mărirea surselor de energie. Am început o acțiune prin care încercăm să atragem investiții străine pentru redeschiderea unor mine vechi de cărbune.
În ceea ce privește competitivitatea, cred că trebuie avută foarte mult în vedere crearea unei burse pentru producția de gaze.
Trebuie să existe un parteneriat real, deschis și transparent între Guvern și industrie.” - a conchis Florin CIOCĂNELEA, Consilier de Stat în Domeniul Energiei.
Problemele din sistemul energetic nu pot fi negate, iar soluțiile au fost puse pe hârtie. La finalul formului “Mecanisme pentru Susținerea Competitivității Companiilor Energo-Intensive din Industria Românească”, atât reprezentanții autorităților, cât și cei ai industriei, au convenit asupra înființării unei comisii comune, care să stabilească strategia și pașii care vor fi urmați în viitor.Dezbaterea “Mecanisme pentru Susținerea Competitivității Companiilor Energo-Intensive din Industria Românească” a fost organizată de INTACT Media Group și susținută de Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România – CONPIROM și Electrica Furnizare.
