Acțiunile UBS, cea mai mare bancă elvețiană, au scăzut astăzi cu 8,8% la deschiderea burselor, după ce banca a încheiat un acord de salvare a Credit Suisse, în valoare de 3,25 de miliarde de dolari.
Acțiunile Credit Suisse au scăzut cu 62% după ce tranzacția, care a fost negociată în weekend, a evaluat acțiunile la un preț mult sub prețul de închidere de vineri.
Principala bancă a Elveției a fost nevoită să cumpere peste noapte rivalul Credit Suisse, într-o tranzacție prin care Credit Suisse este salvată de la o prăbușire care ar fi dus la un colaps al întregului financiar mondial având în vedere expunerile acestei bănci pe piețele internaționale.
Banca Națională a Elveției a fost de acord să ofere o linie de lichiditate de 100 de miliarde de franci elvețieni, susținută de o garanție federală de neîndeplinire a obligațiilor de plată ca parte a tranzacției.
Citește și: Mişcare de ultimă oră pe piaţa bancară: UBS va cumpăra Credit Suisse. Care este preţul de achiziţie
De asemenea, guvernul oferă o garanție de pierderi de până la nouă miliarde de franci elvețieni, dar numai după ce UBS va suporta primele cinci miliarde de franci elvețieni de pierderi din anumite portofolii de active.
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din Statele Unite au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa.
Și, ca și cum nu ar fi fost de ajuns inflația, care părea că începe să se tempereze, și-a reluat creșterea în Europa și SUA, inclusiv în România.
De altfel, în România, autoritățile și oficialii BNR au dat asigurări inițial că economia se află în afara oricărui pericol, exact la fel cum a făcut în 2008. Totuși, acum, însuși guvernatorul Mugur Isărescu a fost nevoit să admită că sectorul bancar românesc se confruntă cu o serie de vulnerabilități.
În schimb, economistul Radu Nechita, profesor, cercetător și director al centrului de studii regionale a Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, este de părere că ne aflăm de mai mult timp într-o criză.
Lucrurile s-ar putea însă agrava din cauză că autoritățile americane și nu numai, nu au luat măsurile care s-ar fi impus.
"Criza este aici, nu așteptat să vină. Noi deja o vedem mai bine. Ceața se împrăștie și apar anumite elemente, iar falimentele bancare sunt un astfel de simptom, dar lucrurile vin și de mai departe.
Faptul că dobânzile nominale au crescut înseamnă că o serie de business-uri, o serie de proiecte care păreau viabile pe hârtie, la dobânzi de zero virgulă ceva la sută, poate chiar la dobânzi real negative, adică mai mici decât inflația.
Acum se constată că s-ar putea să nu fie rentabile sau chiar să fie pe pierderi", susține profesorul Radu Nechita.
Inflația care a crescut pretutindeni dramatic, costul vieții, precum și creșterea constantă a falimentelor dau tabloul unei economii gripate, completat de scăderea tranzacțiilor imobiliare.
