România rămâne în recesiune tehnică. Economia a scăzut timp de trei trimestre consecutive, ultimele două din anul 2025 și primul din 2026, potrivit datelor publicate în urmă cu puțin timp de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, PIB-ul a scăzut cu aproape două procente comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a rămas nemodificat în trimestrul II din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce în primul semestru economia s-a contractat cu 0,6% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), relatează Agerpres.
România rămâne în recesiune tehnică
Conform statisticii, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 529,676 miliarde lei preţuri curente. Comparativ cu trimestrul anterior, PIB s-a menţinut nemodificat însă faţă de acelaşi trimestru din anul precedent a înregistrat o scădere cu 1,9%.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 501,069 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali , cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025.
Pe date ajustate sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1.035,681 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de semestrul I 2025.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 907,159 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu -0,6% faţă de semestrul I 2025.
Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB s-a modificat cu +0,2 puncte procentuale, iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,3 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:
- Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut faţă de estimarea anterioară cu +0,6 puncte procentuale (de la 105,5% la 106,1%);
- Industria, de la -0,7% la -0,6% între cele două variante, iar volumul de activitate a crescut cu +0,3 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,1%);
- Construcţiile, de la +0,9% la +1,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 115,3% la 115,4%);
- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la -1,0% la -0,9% în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 95,5% la 95,7%);
INS menţionează că informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat faţă de estimarea anterioară cu +0,3 puncte procentuale(de la 97,2% la 97,5%).
Intermedierile financiare şi asigurările au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (101,5%);
- Tranzacţiile imobiliare, de la -0,5% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -1,5 puncte procentuale (de la 93,2% la 91,7%);
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,4 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 101,3% la 101,7%);
- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, au avut aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (98,0%);
- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,6%) în cele două variante, iar volumul de activitate a crescut faţă de estimarea anterioară cu un punct procentual (de la 111,8% la 112,8%);
Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu -0,9 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 105,3% la 104,4%.
Potrivit INS, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,9%), iar volumul nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (96,9%). Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%), iar volumul său s-a modificat cu în scădere cu 0,9 puncte procentuale (de la 99,2% la 98,3%).
Contribuţia formării brute de capital fix (investiţii) a urcat +4,1% la +4,3% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +3,4 puncte procentuale (de la 116,5% la 119,9%), se mai arată în comunicat.
Economist de top: „Sunt mai puține locuri de muncă”
Economistul Christian Năsulea a explicat, la Antena 3 CNN, ce înseamnă pentru români cifrele publicate de INS.
„Situația nu este nici extraordinar de bună, dar nu este nici extraordinar de rea. Deci avem o stagnare a economiei, în esență. Scăderea pe trei trimestre este o scădere relativ mică, o scădere care, corelată cu celelalte date de la INS, vorbește totuși despre un an 2025 în care am avut creștere economică și perspectiva de a nu avea creștere economică sau oricum nu foarte mare anul acesta, chiar dacă datele vor mai fi ajustate pe măsură ce se cristalizează anumite chestiuni din economie.
Pentru noi, cetățenii de rând, lucrurile astea nu înseamnă altceva decât că sunt mai puține locuri de muncă, sunt mai puține oportunități în așa fel încât oamenii să poată să își găsească o soluție ca să câștige mai bine într-o perioadă în care inflația este la cote foarte mari. Aici e problema”, a spus profesorul în economie.
Datele de la INS vin la doar o zi după ce Banca Națională a avertizat că după o perioadă de scădere, inflația va crește din nou.
„De fapt, noi suntem într-o situație pe care în economie o definim ca fiind stagflație. Stagnează economia, avem și inflație mare, lucru care se traduce de fapt într-o pierdere a puterii de cumpărare. Deci e un complex de împrejurări care are un rezultat negativ până la urmă pentru populație”, a mai spus profesorul Christian Năsulea.
Ce este recesiunea tehnică
Recesiunea tehnică este diferită față de cea economică, deoarece se ia în calcul doar PIB-ul, nu și venitul personal al populației, ocuparea forței de muncă, producția industrială și volumul vânzărilor angro și cu amănuntul.
În fiscalitate, un trimestru este o perioadă de 3 luni din calendarul financiar al unei companii. Trimestrial, companiile realizează rapoarte financiare și plătesc dividende. Practic, un trimestru reprezintă o pătrime din an, calendarul standard fiind împărțit astfel:
- T1 (ianuarie, februarie și martie)
- T2 (aprilie, mai și iunie)
- T3 (iulie, august și septembrie)
- T4 (octombrie, noiembrie și decembrie)
De exemplu, dacă PIB-ul scade în T2 și T3, economia sa se afla în recesiune tehnică. În general, când se vorbește despre recesiune, se referă recesiune tehnică,
România s-a mai aflat în recesiune tehnică în 2012, 2015, 2020 și 2024. Între 2008 și 2010, economia a traversat însă o recesiune profundă, cu efecte majore asupra locurilor de muncă și nivelului de trai.
