În România anul trecut am identificat cei mai mulţi refugiaţi şi solicitanţi de azil din 1991. O creştere cu 63,8%, comparativ cu 2019. Realitatea ne arată că valul este unul ascendent, iar refugiaţii ajunşi la noi şi românii deopotrivă o simt pe propria piele.
Crime, bătăi, nesiguranţă, condiţii improprii, focare de infecţie, sunt doar câteva dintre consecinţele pe care le vedem, le trăim în toată ţara, mai ales în zona de vest.
În perioada 1 ianuarie – 13 iunie 2021, la frontiere au fost consemnate 34.777 depistări de migraţii ilegale, din care 8.226 de persoane au fost reţinute la graniţă, iar faţă de 26.500 au fost dispuse măsuri de prevenire a intrării ilegale. Deci vorbim de puţin peste 20 la sută de cei care au intrat ilegal, aici în România.
Mai bine de 10 la sută din cei care sunt prinşi cer azil în România. UNHCR, Agenţia ONU pentru Refugiaţi, vorbeşte în raportul anual despre 6.158 cereri de azil depuse anul trecut în ţara noastră, cel mai mare număr înregistrat vreodată de autoritățile române, din 1991 și până în prezent.
De ce a devenit brusc România ţara tuturor posibilităţilor?
Refugiaţii au înţeles că aici procedura de a primi azil e mult mai simplă ca-n ţările din vestul Europei. Aşa că, în loc să traverseze toată Europa pentru a ajunge în ţări ca Franţa, Germania sau Italia, şi care mai apoi să-i respingă, mai bine se opresc în România, care-i adoptă mai repede. Şi odată ce are un permis de şedere valabil în România, orice azilant se poate plimba liniştit oriunde în Uniunea Europeană.
Concret, prin demersuri proprii sau în cooperare, SRI a identificat şi prevenit accesul/şederea pe teritoriul naţional a mai multor persoane asociate fenomenului terorist; numărul acestora este influențat și de trendul înregistrat în ultimii ani, respectiv creșterea numărului de persoane care au încercat sau au reușit accesarea ilegală a teritoriului României.
Problema majoră cu care se confruntă autorităţile în evaluarea nivelului ameninţării este dată de dificultatea stabilirii identităţii reale a persoanelor care încearcă accesarea ilegală a României, a istoricului lor şi a unor eventuale conexiuni şi intenţii teroriste în Europa.
Presiunea migraționistă existentă la frontiera cu Serbia poate aduce o serie de riscuri de securitate, ce derivă în principal din amplificarea activităţilor de criminalitate organizată asociată migraţiei ilegale şi posibilitatea de accesare a teritoriului naţional de către persoane în conexiune cu grupări extremiste / jihadiste / teroriste.
În calitate de membru UE și aflat la granița zonei Schengen, România are datoria de a fi un furnizor de securitate pentru spațiul comunitar si statele învecinate. Dar şi importator de cetăţeni cu antecedente, cu cazier, cu probleme penale.
Cu alte cuvinte, importăm criminalitate mai mult ca niciodată. Anul trecut, pe un câmp în Arad au fost găsiţi doi afgani morţi, al treilea ajungând înjunghiat la Spital, în Bucureşti.
Au fost şi 3 tentative de omor între vietnamezi. În Tulcea, 3 câini au fost furaţi, ucişi şi mâncaţi de vietnamezi. La câteva luni distanţă, la Timişoara, o crimă între afgani a fost surprinsă de camerele de supraveghere. În Ploieşti, mai mulţi nigerieni s-au luat la bătaie la o fermă, alţii chiar în clădirea Tribunalului.
Ei vin acum din Serbia majoritatea şi Timişoara este practic oraşul care preia acest număr mare. Şi dacă ne gândim bine, tot spre Serbia au plecat o mulţime de români, au trecut Dunărea înot, au murit o mulţime, au fost împuşcaţi, au fost returnaţi, deci sunt lucruri de care trebuie să ne aducem aminte.
Deci am plecat şi noi, am fost primiţi pe alte meleaguri, ni s-au oferit nişte condiţii, ne-am dezvoltat, am rămas. Ne-a venit şi nouă rândul, sunt oameni mai amărâţi decât noi.
