Tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina și înrăutățirea relațiilor dintre SUA și China, forțează băncile centrale să-și regândească strategiile de investiții. Iată cum arată topul țărilor cu cele mai mari rezerve de aur.
În acest context, Banca Națională a României a efectuat un exerciţiu şi a arătat imagini cu lingourile de aur care se află în rezerva băncii, mai ales că aurul a devenit este cea mai sigură investiție în vremuri de criză.
"Fac parte toate din rezerva Băncii Naționale, de peste 103 tone. Vrem să le arătăm publicului, pentru că există multă sensibilitate și multă putere pe care o are aurul în a sugera, pe bună dreptate, valoare și ne interesează să dăm încredere publicului că această rezervă de aur este pe mâini bune", a spus, Dan Suciu purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.
Întrebat care sunt şansele ca România să recupereze tezaurul de 93 de tone de la Moscova, Dan Suciu a spus:
"Avem peste 93tone, avem toate documentele justificative a acelui transport. Din păcate, e o situație complicată în ceea ce privește acel tezaur. E știm cu toții care este situația în Rusia acuma și cum s-a poziționat statul rus, nu doar față de rezerva de aur și față de aproape toată lumea în contextul conflictului din Ucraina.
Citeşte şi: Topul țărilor cu cele mai mari rezerve de aur din lume. Pe ce loc este România
Deci e greu de anticipat în dialog pe subiectul acesta, vorbim despre lucruri, aproape imposibil în acest moment de a le concretiza", a mai spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.
Întrebat despre acest demers al Băncii Naţionale, Gheorghe Ialomițeanu, fost ministru de Finanțe, a spus:
"În principiu, Banca Națională are față de 2008 o rezervă destul de mare și la în valută, peste 52 de miliarde, are și 103 tone, vreo 6 miliarde de euro. Sigur că dacă ar veni tezaurul de la Rusia, sigur că am fi mult mai consolidați din punct de vedere al Băncii Naționale, pentru că prin rezerva Băncii Naționale se garantează și importurile și se menține și cursul valutar.
Banca Națională, legat de impozite și taxe, de multe ori se uită mai mult la reforma fiscală pentru reducerea deficitului bugetar. Într-adevăr că el a simulat, din păcate, mai puțin investițiile și mai mult consumul.
Și așa s-a ajuns ca anul trecut să avem o un deficit al balanței comerciale cu 10 miliarde de euro mai mare decât în 2022, față de 2021 și e tot în creștere.
Sigur că și Banca Națională are un rol de a tempera creșterea dobânzilor, pentru că vedem că mediul de afaceri e destul de prudent în a lua credite, vedem că au crescut depozitele rezidenților, înseamnă că e o prudent în a face investiții, pentru că dobânzile sunt foarte mari și perspectivele sunt foarte mici și vedem că principalul debitor este statul, unde statul are expunere foarte mare pe așa este față de bănci", a spus Gheorghe Ialomițeanu, fost ministru de Finanțe, în emisiunea Decisiv de la Antena 3 CNN.
