Cu elevi nevoiţi să abandoneze şcoala pentru că nu au cu ce să se îmbrace. Da, în România, ţară membră a Uniunii Europene de aproape 15 ani, nu undeva în zonele cele mai sărace ale planetei.
Bătaia e pe cu mască sau fară mască, vaccinat sau nevaccinat, testat sau ne testat, partidul A sau partidul B, profesor versus elev, părinte versus profesor, elev versus director.
În condiţiile acestea nu pare să mai fie important pentru nimeni ce se întâmplă cu adevărat la şcoală, la ore, unde se rupe relaţia dintre copil şi educaţie şi cum am ajuns să avem rezultate atât de proaste la testele internaţionale.Antena 3 vă propune în zilele care urmează câteva instantanee ale şcolii româneşti şi ale actorilor săi.
Elevi, profesori, părinţi. Astăzi, despre aşteptări versus realitate, despre obsesia pentru 10 şi despre legătura între faptul că am ţinut mult timp şcolle închise şi rata mică de vaccinare de la noi.
La ultima evaluare PISA, înainte de pandemie, România a obţinut cele mai slabe rezultate din istoria participării la acest proiect. Asta în ciuda mediilor de sfârşit de an, unde vedem că în aşa-zisele şcoli bune, rar sunt elevi cu media sub 9, iar la admitere sunt copii cu medii peste 8, care nu reuşesc să ajungă nici măcar într-un liceu mediocru.
De ce se întâmplă asta? Pentru că adesea, notele reflectă presiunea părinţilor, nu realitatea cunoştinţelor elevilor. Dacă vorbim despre cifre, cheltuim puţin pe educaţie, obţinem la fel de puţin.
România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice, ceea ce s-a văzut, spun analizele europene, inclusiv în rezultatele la teste. Suntem, la suma alocată pe elev în aceeaşi categorie cu Republica Dominicană, Peru sau Filipine.
Banii puţini înseamnă şi ore puţine şi, implicit, rezultate mai proaste. S-ar putea rezolva, poate, şi cu bani mai puţini, dacă relaţia dintre profesori şi părinţi nu ar fi cea din zilele noastre.
”În primul rând mi-aş dori ca părinţii să aibă încredere în cadrul didactic. Am cunoscut părinţi şi sunt părinţi care sunt excepţionali şi care sprijină cadrul didactic într-un anumit sens. O relaţie eficientă profesor-părinte presupune o ascultare activă de ambele părţi. În teorie, toată lumea spune că îşi doreşte asta” a spus Roxana Goga, profesor matematică.
”O deschidere către elevi, asta e clar. Comunicare. Se pare că la cel mare am observat această comunicare. Cel mare fiind in clasa a 10-a. Daca vine cu drag la şcoală şi dacă inclusiv la orele online intră cu drag. Atunci totul e ok, dar dacă văd că este aşa împotriva cursului, a profesorului. Ceva acolo nu e bine. Şi aşa ajungem şi la relaţia dintre elevi şi profesori” a povestit Nicoleta Vasile, părinte.
”Îţi doreşti de la ei să fie foarte deschişi. Întotdeuna le spun elevilor mei să fie deschişi şi să spună ceea ce au pe suflet. Atunci când nu înţeleg această lecţie, această teorie, vă rog să îmi spuneţi. Nu au înţeles, repet şi a doua oară. Nu zic, poate şi eu am fost mai rapidă în explicaţii” a mai adăugat profesoara.
Un alt subiect controversat când vine vorba de şcoală este.nota 10! Şi asta pentru că în România doar nota 10 e considerată acceptabilă.
Cu toate acestea, realitatea testelor internaţionale ne arată că avem din ce în ce mai puţini elevi capabili de performanţă.
Doar puţin peste jumătate dintre elevii români au atins nivelul 2 la citire, adică pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta.
”Orice părinte se bucură când aude că al lui copil are 10, dar să iei numai 10, ceva nu e ok acolo.
Din păcate, în sistemul nostru nota contează încă. Aşa cum am văzut şi la capacitate se ţine cont de media anilor trecuţi.
La fel şi la Bac şi la facultate. Ne dorim şi note mari, doar că nu întotdeauna reflectă ceea ce ştiu” a adăugat părintele.
”E şi ideea că tu trebuie să ai 10 ca să nu mă faci de râs sau că ce vor zice ceilalţi.
Acel 10 trebuie să vină pentru că i-au fost evaluate cunoştinţele copilului şi nu că pun eu presiune ca părinte.
Eu nu spun că nu e importantă pentru că trebuie să ne învăţăm copilul să aspire la mai mult, dar nici să cădem în extrema cealaltă, în care să zicem că nu contează dacă iei 10 sau 2, pentru că atunci copilul nu va mai valoriza munca lui” susține Lizeta Mihăilă, profesor.
La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%. De exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută.
Cu toate acestea, dorinţa este ca ei să aibă 10 sau nimic.
De aici pleacă anul şcolar 2021-2022. Suntem departe să ajungem la fond, deşi, ne spun specialiştii, există o legătură clară între numărul scăzut de vaccinări şi faptul că, spre exemplu, 43% dintre elevii de clasa a opta nu stăpânesc ştiinţele.
Sunt viitorii adulţi la care vor prinde uşor mesajele conspiraţioniste, iar şcoala şi educaţia sunt singurele care pot să reducă acest fenomen.
