Conform studiilor, peste 20% dintre copiii din România suferă de o afecțiune psihică. Aflăm de la psihologul Radu Leca cum putem preveni, dar și ce putem face dacă depresia s-a instalat deja.
"Cu cât spațiul online este mai prezent în viața adolescentului cu atât apar și mai multe surse ale depresiei, poate părea absurd, dar sunt tipuri de jocuri, de la GTA la Four Nights, diferite ca și conținut, care creează probleme emoționale. Problemele emoționale se transformă în surse – sursă de neliniște, sursă de tristețe, sursă de neîmplinire, sursă de frustrare. Toate acestea acumulate se duc către o idee concretă – depresie la adolescenți.", a spus psihologul Radu Leca.
Alți factori care pot contribui la apariția depresiei în adolescență sunt presiunea de a se conforma și integra în colectivitate, relația cu familia și colegii și accesul sporit la utilizarea tehnologiei. De asemenea, unii adolescenți prezintă un risc mai mare de boli mentale din cauza condițiilor lor de viață, a stigmatizării, a discriminării sau a excluderii ori a lipsei accesului la asistență psihologică atunci când au nevoie; este vorba despre adolescenții cu diferite afecțiuni.
"Îl vezi pe copil că stă, că pur și simplu zace, are privirea pierdută, are insomnii, îl vezi pe la 11-12 noaptea că se duce la frigider, se uită, închide, pleacă, este supărat, nervos, după care este din nou letargic, nu mai bea, nu mai mănâncă, nu mai doarme, nu mai vorbește cu tine. Iar tu trebuie să te întrebi nu ce are, ci de când a început depresia. Sunt semne pe care tu trebuie să le vezi ca și părinte.", a mai spus psihologul.
Deși rata de depresie este tot mai mare, simptomele acestei afecțiuni pot fi dificil de observat de către părinți. Uneori, depresia este confundată cu comportamentul tipic pentru adolescenți, care au stări de spirit schimbătoare și acționează diferit de la o zi la alta.
"Nu trebuie să te gândești la ce trebuie să faci, ci la ce nu ai făcut deja. Nu se vorbește la prezent, ci la trecut. Trebuie să facem un pas în spate, trebuie să fim în spatele depresiei, dar și în fața depresiei. Prevenim, prevenim, prevenim. Sunt cele trei cuvinte repetate ce trebuie să fie înțelese. Prevenția este cea mai importantă.", a mai spus psiologul.
Deseorii, adolescenții se îndoiesc de sine, de capacitățile lor, ajungând să creadă că este ceva în neregulă cu ei. Rolul părinților este să îi sprijine, să joace un rol activ în viața acestora și, nu în ultimul rând, să îi ia în serios. Chiar dacă multe dintre probleme pot părea puerile, pentru ei reprezintă totul. Este important ca adulții să rămână deschiși dialogului și să încerce să vadă situația prin ochii lor.
"Acum, soluții – program extins, program limitat, program supravegheat. Câți ani are adolescentul tău? 12, 14, 15, 16. Avem de-a face și cu un element care este toxic, respectiv tipul de refuz pe care adolescentul îl formulează și spune în felul următor: nu vreau, nu mă interesează, nu știu, nu-mi pasă, nu e treaba mea, nu vreau să știu.Te irită? Da! Te enervează? Da! Ai tendința să reacționezi și tu furtunos? Da! Nu trebuie să faci asta, vorbim de depresie. Ea poate fi depresie mascată, nu trebuie să iasă din prima. De aceea te rog din suflet dacă ești părinte de adolescent și îl vezi trist, du-l la psiholog, psihologul îți va recomanda un psihoterapeut, psihoterapeutul îți recomandă un psihiatru. Clar, la obiect, direct, depresia nu poate fi tratată cu invizibilitate.
De asemenea, este important că adolescentul să facă exerciții fizice, să respecte un program adecvat de somn și să aibă o alimentație echilibrată. Toate acestea îl vor ajuta să învingă mai ușor depresia și anxietatea.
