Holocaustul din România: istoria sângeroasă pe care Călin Georgescu o neagă. Crimele făcute de Ion Antonescu și Garda de Fier
Publicat acum 16 ore si 53 minute
Vârsta de la care românii au început să consume droguri a scăzut dramatic. Țara noastră nu are spitale, nu are locuri destule în unitățile de psihiatrie. Nu are programe specializate pentru dependenți.
Dincolo de numere și de incapacitatea autorităților de a gestiona o astfel de problemă, avem oameni și povești. Bărbați și femei a căror viață a fost distrusă de droguri. Tineri care și-au ratat orice șansă și care cu fiecare supradoză care le slăbește corpul sunt mai aproape de moarte.
Avem familii îngrozite și disperate să-și salveze copiii și care nu știu unde și cui să se adreseze.
Citește și: Situaţie critică în şcoli din cauza drogurilor. Cum încearcă elevii să ascundă mirosul de canabis
Povestea Andreei, de la centrul asociației ARAS, unde dependenții de heroină își plătesc tratamentul cu metadonă.
Metadona este un tratament pe care îl ia de 12 ani și care îi permite să fie pe linia de plutire de-a lungul întregii zile, fără simptome de sevraj. Era doar un copil când s-a apucat de droguri.
"Am început din cauza anturajului prost pe care l-am avut. Prima dată am vrut să văd cum e. Nici nu mi-am dat seama cum au trecut câteva dăți și am devenit dependentă, fiindcă făceam foarte mult pe zi.
O decizie greșită îți poate da viața peste cap în câteva secunde
La fel ca Andreea, Paul urmează tratamentul cu metadonă de patru ani. Acum are 35 de ani și este înscris într-un centru de Asistență Integrată a Adicțiilor, ceea ce înseamnă că tratamentul lui este gratuit.
Povestea lui este exemplul care arată că o decizie greșită îți poate da viața peste cap în câteva secunde.
Avea doar 16 ani când se afla într-un club din Germania cu tatăl său și prietenii acestuia. Pentru prima dată în viață a luat o pastilă de extasy.
"De la băutură cu muzica din club și cu exstasy-ul care îți dădea energie, am fost pe altă lume. L-am tăiat pe un neamț din club pentru că îl vedeam că dansează cu iubita mea, dar eu nu aveam iubită. Nici acolo, nici în România.
Era psihicul meu care vedea o iubită de-a mea, nu știu cine era și nici cum arată. M-au arestat și la pușcărie e mama drogurilor.
Paul a stat nouă ani după gratii. Trei în Germania și șase în România. A devenit dependent de heroină în închisoarea din România.
Când ai în familie un dependent de droguri, dinamica acesteia se schimbă. Mama, tatăl, frații, cu toții se chinuie să-l salveze pe cel dependent.
Apare vinovăția, apare negarea, iar mai apoi codependența și disperarea că nu știi cum să-l salvezi pe cel drag care ar vrea să se lase de droguri însă nu poate.
